Members comments:

 =  Pentru invidia lui Socrate
Silvia CALOIANU
[05.Sep.03 16:21]
Mi-a placut, ceva demn de invidia lui Socrate:
la ce bun un trandafir

daca nu spre a fi mancat?

sa musti [din el]

ca dintr-un mar

ar fi atingerea zilei.

 =  autocritica
liviu dascalu
[05.Sep.03 16:27]
Intelepciune obosita, pe care ar fi trebuit sa o justifice un stil mai alert.
Astfel scrisa, povestirea comunica adevarul tautologiilor, adica nimic.
Daimyo este chiar magistrul, dialogul final e unul cu sine, femeia fara chip este alteritatea desfiintata, fara spatiu in fata expansiunii goale a eului daimyo-ului, calugarul imaginar e o masca goala a magistrului. Tristetea de a fi acelasi ar fi trebuit sa fie subiectul povestirii mele. Sau tristetea stapanului din Fenomenologia lui Hegel, care, inconjurat de sclavi, nu mai are alteritatea in raport cu care sa-si afirme identitatea specifica. Insa textul ramane la nivelul portretelor superlative ale "intelepciunii".




To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !