| = abia începutul... | Radmila Popovici [03.Jun.05 19:17] |
| Maria, nu-mi vine să cred cît de aproape mi-a fost această "numărătoare" (în același tact, în aceeași bătaie a inimii)! "Numărăm" viața, cum o spui tu perfect, "prin sentimentul iubirii". Toate cifrele ni-s dragi, fiindcă cifre suntem. | |
| = versuri pe care le dedic învățând zilele | Maria Prochipiuc [03.Jun.05 19:56] |
| Radmila – abia acum am observat că și tu numeri, dar ai ajuns departe, eu aștept să fac măcar 365 cât cuprinde un an ca apoi cocoțati pe el într-un cerc să cuprindem cifra doi în unu și atunci să încerc alte variante… toate cele ale versului să ne aline numărătorile... | |
| = un joc aparte | florin bratu [04.Jun.05 14:15] |
| in care viata devine un joc. tu ai ales varianta frumoasa aici. inchisa intr/un previzibil familiar la sfarsit. "te reprezint grafic pe jumătate de infinit" - evident iubirea functioneaza ca regula a jocului. | |
| = privesc viața prin sentimentul iubirii | Maria Prochipiuc [04.Jun.05 18:15] |
| Florin – viața nu numai că devine un joc, ci este un joc, un joc în care trebuiesc repectate anumite reguli, dacă te abați de la el… iese poate o altă variantă de joc ca cea de aici, cu siguranță e o abatere de la regula jocului, fără iubire nimic nu are nici o noimă, totul devine fad… | |