| = Mihai, | Nicolae Popa [06.Nov.06 23:03] |
| Emoționant. Tabloul păstrând copia fiecărui privitor în parte. Tabloul păstrând o galerie de copii ale tuturor celor care l-au admirat prin galerii, mulțimindu-i fiecărui din această galerie cu câte o copie a sa, a tabloului deja multiplicat în milioane și bilioane de exemplare. "realitatea mea păstrează doar copia privirii lor acum pentru privirea lor reală am câte o copie a mea" Ce plăcută zăbavă să mă ot pierd prin aceste galerii" | |
| + o emoție a realității | Alina Manole [08.Nov.06 01:24] |
| Un poem pe care l-am citit cu emoția inimii și cu emoția minții, încercând să îmi imaginez o problemă de optică, cea mai grea problemă de optică: o viziune asupra realității. Și o rezolvare: să ne imaginăm un spațiu Hilbert, în care: "...de fapt privindu-mă se studiau între ei" (așa e mereu...) până când i-am rugat să mă înlocuiască" E fantastică senzația de libertate pe care mi-o dă lectura poemului tău. Poate pentru că știu că, pentru fiecare privire a mea, reală, am câte o copie, fie și a iluziei perpetuării la infinit. La mulți ani, Mihai! | |
| = noi ...cei de pe margine | Sandulescu Madalin [09.Nov.06 00:57] |
| simt aici ca de altfel si in alta scriere a ta o nota de singuratate... o singuratate a geniului... parca o influenta eminesciana... si cum am mai spus intr-un alt comentariu: Demiurgul. oricum... imi place textul... nu mai conteaza ce influente are. si pe masura ce il comentez incep sa il inteleg: "de fapt privindu-mă se studiau între ei" | |
| = testamentul unui tablou celebru | Dan Norea [09.Nov.06 01:22] |
| pe pictorul ce m-a semnat il las tablourilor inca nepictate iar privitorii mei ce fac popas ii las... ii las sa cumpere in rate ! La multi ani, domnule Mihai Leoveanu ! | |
| = aici imi esti simpatic poetule, cred ca esti aproape de mine ca om | constantin cornelia claudia [11.Nov.06 16:50] |
| Te-am simtit sfasiat, adevarul din tine isi tanguie eliberarea, intre invizibil si vizibil asteptand ideea care poate sa-l treaca prin intunericul crunt amplificat de ceilalti, pana dincolo in el insusi. | |