| = Centriorbul de la început de veac | Adrian Munteanu [19.Feb.06 11:41] |
| Descopăr mereu un poet cu o rostire imprevizibilă, personală și inepuizabil în invenție imagistică și chiar lexicală ( a se vedea termenul " centriorb" sau "pervazitate"). Cu tușe gri, spațiul conturat de tine surprinde multe dintre caracteristicile veacului pe care-l traversăm cu greu. Omul pare strivit între jaloane nesigure și nu-i mai rămâne decât înjurătura scuipată printre dinți. Singurul lucru pe care nu îl pot trece în categoria deplinelor reușite este o lipsă de unitate între autocaracterizarea de la început și trecerea spre o notație a trăirilor în directă legătură cu exteriorul, din partea a doua. Practic ceva se rupe între modul cum se tratează textul în prima pare, până la " îi păstrează presați între secunde" și ceea ce continuă cu notații detașate de individ.E doar o modestă părere de cititor grăbit. Altfel, e relaxant și tonic să dai peste stilistica unui poet care se distinge în context. | |
| = Adrian | Vasile Munteanu [20.Feb.06 09:04] |
| Mulțumesc pentru cuvinte și pentru părere. | |