| = pe nici o stradă nu umblă lumini în cămăși lungi de noapte | carmen mihaela visalon [04.Nov.05 19:43] |
| Fara picioare, orasele medievale, raman tarmurile noastre de albastru infinit. Istorie a normaliatii,a ploii,a iubirii: se citesc interziceri la colțuri de stradă/echinocții compasuri perene sau ochii mei spre vechea cetate/îngeri nu cad mai bine doar stele/câteodată un baiat iubeste o fată". Tablou in care imaginea omului isi urmeaza drumul pe dale, ce nu paveaza un drum, ci o insasi CALEA:"Sibiu alterat, Sibiu returnat unui secol cu geamuri crăpate/copiii crescuți în lumini de mansardă/și ploi cu izmene șchiopătând prin gropi uneori ale mele", ORASUL, pe care l-am intalnit in POEZIA aceasta, este deopotriva POARTA si SCARA:"un clopot, un altul se varsă spre turnul cetății își caută numele despletind ca o spaimă/câteodată se aude un sunet de moarte" Multumesc, daca as putea as rupe din corola de minuni a cerului o stea si as lasa-o pod peste timp. | |
| = La multi ani! | carmen mihaela visalon [24.Dec.05 20:53] |
| Sarbatori fericite. | |