| = părere | Ecaterina Bargan [09.Mar.10 07:27] |
| ai se simte o apropiere de majoritatea textelor scrise pâna acum, de același registru a intenselor trairi, de psihanaliza... toate învăluite într-o ușoasă incertitudine despre, stratul acela translucid care te face doar sa intuiesti până la capăt. mi-a plăcut aducerea zăpezilor în niște lumi prprii, ca și cum ele ar exista aparte, și în ele s-ar cânta concerte, s-ar produce bucurii și tristeți. eb | |
| = în acest anotimp orhideele... | Petru Teodor [09.Mar.10 07:57] |
| cumva stingher acel "fără aer"... "[...] direct sub rotule, îți taie picioarele" (ți - de către cineva străin, a cuiva străin; pe când - îți - durere personală, apropiată... așa cum este de obicei durerea)/ "o arsură în cord, dar astăzi nu cazi, schimbi sensul / te înalți, planezi [...]" "singură marea te-așteaptă, te scufunzi, râzi sau plângi / numai copiii să nu audă, să nu îi atingă / vreun strigat sau crivăț" ______ păreri: - obsedant "mai"-ul cela; - fiecare cântă pe vocea lui, astfel încât am să spun că așa am simțit eu finalul (ultimele două strofe); așa a fost muzica mea; asta nu obligă către nimic (nu sunt corecturi propriu-zise; nici nu au cum să fie așa ceva); - eu simt aici o mărturisire ce mă apropie; în primele două strofe am simțit apropierea mai mult; - se remarcă structura poeziei - deschiderea fiind prima strofă, apoi tensiunea din versurile 4-5 se desface/particularizează în calupuri de câte trei versuri către final; - grija maternă ca nimic din tristețea/asprimea vieții să nu se verse către copii; copilul plânge sau râde ca apa, aparent nimic nu se imprimă în imacularea (zăpada) lor; dar (versurile 4-5, quintesența poeziei percepute de mine) - totul lasă urme... spor, vers ușor! pt. | |
| = Ecaterina, Petru | Ela Victoria Luca [24.Mar.10 13:50] |
| Ecaterina, incertitudinile sunt certe. Sau certitudinile incerte. Cine să mai știe? Sau, în fond, ce mai contează, când dincolo de toate se află alte esențe, mereu? Petru, stingher "fără aer"-ul, da, așa s-a culcușit el în matca discursului; "mai"-ul s-a răspândit mai mult pe ici; "ți se taie genunchi" - atunci când ești desființat și te lasă exact genunchii. O grijă (asemenea celei materne/paterne) există oricând există ceva/cineva căuia îi purtăm de grijă. Despre apropiere, da, oricât de înghețate ar fi mările interioare, sau poate tocmai atunci autentica apropiere e necesară. mulțumesc, Ela | |