| = Un poem de dragoste | nicolae tomescu [09.Jan.19 10:47] |
| Un poem de dragoste închinat Oanei. Cei 25 de ani trecuți de la acea fugară întâlnire nu par a fi erodat sentimentul. Acea margine de lume, Tulcea, pare că a fost îndrăgită de autor pentru că Undeva, departe, cânta o vioară.. Oare în acel oraș, de lângă care începe ceatalul Dunării,trăia Oana? capătul nostrum de drum, o fi greșală de tastare? Cu plăcerea lecturii. | |
| = Ciudat! | Nicolae Diaconescu [09.Jan.19 12:54] |
| Mă mir cum mi-a scăpat greșeala, înainte de a posta am controlat textul de mai multe ori. Dar, fiindcă mi-ați semnalat-o, domnule Tomescu, am observat-o și eu. Știți care e ciudățenia, acum, când am văzut-o, aproape mi-a plăcut greșeala, "Tulcea, capătul nostrum de drum". Acest "nostrum" are o ușoară conotație antică, și în atmosfera aceea de beatitudine, poate s-ar potrivi, în zona Tulcei sunt atâtea ruine antice! Revenind la text, mă bucur că e perceput ca un poem de dragoste, i l-am transmis pe email doamnei cu titlul "De ziua ta, Oana". Dincolo de nostalgia unei trăiri autentice, sper că și Oana a fost încântată că după atâta vreme mă mai gândesc la ea. | |