| = ioana | cornel stefan ghica [18.Jan.07 19:38] |
| "jos palaria" pentru a 2-a strofa. desi nu este ceva nou... tu ai reusit sa o spui altfel, definindu-te (parca) intr-un context. fain cu stima, blueboy | |
| = pe sub borurile palariei | Ioana Petcu [18.Jan.07 19:56] |
| pe care intre timp am ridicat-o... stefan, multam de lectura si ma bucur sa te stiu a-mi citi textele, textele astea in care absentele unui m. gemelar se mesteca unele pe celelalte pina la nimic. triturare. | |
| = intre clipe | Ioan-Mircea Popovici [18.Jan.07 20:01] |
| tocmai ca aici pot sa scriu fara diacritice, e loc sa-mi spui, ca de la fotograf la autograf, cum vine asta: hidos de angelic? | |
| = raspunsurile pe care le cauti sunt in tine | Ioana Petcu [18.Jan.07 20:26] |
| ioan-mircea (rostesc ambele nume, caci imi place mai mult asa), sa-ti treaca supararea cu diacriticele, e o observatie pe care le-o fac tuturor, si stii ca-mi place calitatea si-s eu mai pretentioasa. bon, revenind, risul pentru mine are intotdeauna ceva foarte curat si ceva foarte profan, iar risul ingerului e intotdeuna ambivalent. toata teoria medievalilor in privinta apararii in fata risului e tare interesanta, si mie imi pare grotesc chipul unui inocent care ride. plus ca ma simt atrasa de tropii care intrunesc contraste puternice. ar fi mult de spus... ...si e seara :) | |
| = ai punctat miezul | Ioan-Mircea Popovici [18.Jan.07 20:41] |
| tocmai pentru ca e seara si noaptea tainele-s mai colorate, am simtit mai bine nodul contrastelor. in gama aceasta, ai punctat miezul... | |
| = insatiabil | Ela Victoria Luca [18.Jan.07 21:23] |
| contraste ce izbesc, asimetrii, jocuri fantastice, devorare fără sațietate, percepții în micro, totul ca-ntr-o secvență de teatru absurd. da, creed că te-ar provoca și pe tine devoratorii (în sens de perforatorii), vei surprinde o asemănare cu acest text. Ela | |
| = Ca într-o piesă de Eugen Ionesco | silviu viorel păcală [18.Jan.07 21:43] |
| Realizare de mare teatralitate. Părerea mea. Bine realizată.Din aceeași părere. | |
| = Între... | Ioana Geacăr [18.Jan.07 23:19] |
| Între Dali și ludicul tip desen animat în a doua strofă, iar în ultima - o secvență dramatică suprarealistă! Și un surâs oximoronic! Fain! | |
| = Parere | Negru Vladimir [19.Jan.07 07:16] |
| Suprarealismul si foamea pentru detalii contureaza un poem dinamic la nivelul imaginii insa cu sincope in plan logic... sau poate ca lectorul, in acest caz, nu a participat la toate cele scrise printre randuri. | |
| = ela / ioana | Ioana Petcu [19.Jan.07 09:39] |
| E misto, Ela, ca ai gasit asemanarea. Imaginea devorarii propriului trup, vine pe mai multe cai simbolice (de la ouroboros / saturn pina la actul poetic creator) si multe zile am stat s-o "coc". Am optat pentru o forma mai scurta, sintetica (decit sa fac o proza extinsa doar pe aceasta actiune), gindind ca socul ponderat e cea mai dreapta cale spre cititor. Si apoi ma gindesc la imaginile alea din cartea de biologie/anatomie, care ai ceva foarte suprarealist in ele si naiv, aste pentru a face trecerea spre ceea ce spunea Ioana G. in comentariul ei, bine dibuit. | |
| = silviu / vlad | Ioana Petcu [19.Jan.07 09:44] |
| da Silviu, doar ca Ionesco e mai "noctambul" decit mine. Vlade, eu am incercat tripticul asta asa: 1. apropierea (persoana a II-a), de katarina, pe care daca nu stii ce am scris acum juma' de an, e mai fada lectura; 2. intrarea in "eu", vederea sinelui (persoana I); 3. detasarea si proiectarea unui nou persoanj pe care incerc sa-l reiau (geamanul-calau). | |