| = Părere | Elena Ceban [26.Jan.10 16:23] |
| Titlul dumneavoastră îmi amintește de o experiență proprie, legată de dragoste, nu de cancer. E periculos să folosești metafore în viața de zi cu zi. Poemul dumneavoastră mi-a plăcut în primul rînd pentru degajarea cu care l-ați scris, și pentru calitatea scriiturii. Se observă că v-ați format ca autor, dar evoluția este întotdeauna deschisă celor străduitori. Mai trec, | |
| = George Asztalos | Ottilia Ardeleanu [26.Jan.10 17:53] |
| Un poet la care râsul plânge și plânsul râde. În figuri de stil „se sparg” cuvintele, ca să mă exprim à la George: „solitudinea. e cancerul ăla benign”, „boli de neînțeles. vești implacabil funebre” etc. Și totuși, „care e tasta escape”? Mi-a plăcut interpretarea cancerului îndrăgostit! Ottilia Ardeleanu | |
| = Elena și Otilia | George Asztalos [28.Jan.10 21:53] |
| e plăcut să fii la asentimentul cititorului. abia atunci ești la propriul tău asentiment. și îți vine inima la loc cît de cît. te vindeci. pentru ca s-o iei de la început. fără nicio tastă escape. pentru că așa e cancerul. mai îndrădostit decît o alungare din rai...:) mulțumesc pentru semnele apreciative de lectură. și vă mai aștept. cu drag. | |