| = urmele își fac loc cu greu | Maria Prochipiuc [01.Oct.06 02:22] |
| Gasesc aici imagini deosebite, care scot în evidență începutul unui nou anotimp ( nu vreau să cred că tu deja simți fiorul iernii), elementele ce predomină sunt: vântul , burnița și fulgii transferati din încremenirea picăturilor de ploaie, doar trecerea Evei îmbrăcată în alb înflorește rama , îi dă viață în rest se prevede o încremenire… | |
| = Note de lectura | George Pașa [01.Oct.06 15:13] |
| Gasesc aici unele asemanari cu lirica lui Ion Barbu din perioada parnasiana a creatiei acestuia, fara a vorbi, sigur, de pastisa. Ma refer la acea camuflare a starilor de spirit in imagini ale unei naturi glaciare. Constat, in ultimul timp, o evolutie a poetei spre o anume incifrare a sensurilor, spre adevarate mituri ale fiintei, poate de aceea isi schimba asa des pseudonimele. Glumesc, desigur. Glacialitatea spiritului, opusa "foc(ului) sacru/ din inima drumului", oglinda "cu rama inflorita", asemenea marului edenic la o alta "facere" a primilor oameni, antiteza "lumina"/ "bruma" din final,tot acest imaginar poetic asigura calitate scriiturii. Pasa | |