| = * în încăperea mea doar poeme | Maria Prochipiuc [12.Nov.09 10:17] |
| stând singur îmi așez amprenta pe subsolul unei coli goale - dincolo de timp doar amprentele cuvintelor vor rămâne ca o certitudine că cineva a scrijelit lemnul proaspăt ce-a devenit hârtie. Tăcerea lemnului arcuind timpul printre nervuri, sunetul este dat doar de armonia cuvintelor ce pătrunde fibra dintre liniile sale arcuite… doar poeme… Coala de hârtie, minimalizarea copacului, nu ne atrage atenția decât atunci când ne transmite ceva: privesc adânc / în vidurile / dintre liniile sale arcuite / niciun sunet / în încăperea mea / doar poeme Sensibilitatea hârtiei conferă poemului putere. Aș schimba titlu... | |
| = Maria Prochipiuc | Mahmoud Djamal [12.Nov.09 13:03] |
| multumesc de trecere si pt apreciere, popasul tau in pagina ma onoreaza. am schimbat titlul. cu respect Djamal | |
| = Maria Prochipiuc | Mahmoud Djamal [13.Nov.09 05:43] |
| am umblat si la final, ceva nu-mi placea, cred ca era prea banal si explicit. stima mea | |