| = ieri femeia. Ștefan Doru D. | Ioan Barb [12.Jun.10 00:06] |
| "ieri femeia a obosit ca o creangă de brad după secetă" Am citit aceste versuri deosebite și am continuat să citesc, iar la sfârșit am stat întrebându-mă dacă nu a obosit și iubirea, dacă poetul nu a obosit așteptând să se împlinească ceea ce nu se va împlini niciodată. Mi-au venit în minte o mulțime de întrebări care așteptau răspunsuri. Am citit din nou, mai departe, "chiar acum s-a întâmplat când am descoperit cea mai perfectă verigă lipsă din evoluția noastră"... S-a întâmplat că sub lumea cenușie și brutală prezentă trăiește universul ascuns al poeziei. Finalul este la fel de trist și de frumos. Cu bucuria lecturii,cu stimă, | |