| = Ca, întotdeauna... | Emil Iliescu [04.Jun.10 21:49] |
| Ca întotdeauna, textele d-voastră respiră istorie. Sunt clipe în care cei ce au trecut în neființă de mult revin în memoria colectivă, afectivă, parcă pentru a ne demonstra că războiul nu înseamnă numai moarte, ci și speranță de viață, apropierea dintre oameni despărțiți prin granițe și obiceiuri. O lume demult apusă, dar care strălucește și azi în sufletele noastre. Cu prietenie, Emil Iliescu | |
| = va admir | Anni- Lorei Mainka [04.Jun.10 22:11] |
| multumesc de detalii - m-ar bucura ca aceste amintiri ale dvs. sa nu se piarda, nu doar de dragul de a va da o preocupare, ci ptr ca lumea aceea este ptr intotdeauna dusa si TOTUSI merita sa o punem bine intr-un colt, poate mai intereseaza pe cineva.... imi place stilul dvs. de povestitor intelept as dori sa ne spuneti mai mult despre cei cu plecarea si revenirea din America | |
| = O lume demult apusă | nicolae tomescu [05.Jun.10 09:46] |
| Domnule Iliescu: Ca întotdeauna sunt bucuros când vă aplecați asupra încercărilor mele. Într-adevăr văd,din când în când, acea lume demult apusă și fac tot ce pot pentru a nu se pierde definitiv. Doamna Ani: Ași fi bucuros să vă pot transmite detalii dar în afara unor poze și scrisori de familie, a unor tăieturi din ziarele vremii, a unor povestiri de mult auzite și aproape uitate , altele nu am.(o poză cu niște români-americani am comentat-o în penultimul număr al Formulei AS) Cu ce am vă pot sta la dispoziție [email protected] | |