| = Să nu fim indiferenți | Maria-Gabriela Dobrescu [04.Nov.08 16:51] |
| Răscolitoare imaginea aceasta a copacilor părăsiți și triști care își dau duhul năpădiți de amintiri calde. Sângele alb zvâcnit din pulsul pământului le alină inima reumatică care oftează după primăveri paradisiace. De mâine voi da curs rugăminții lor și mă voi opri să-i ascult. Și acesta este în mare parte meritul tău pentru că ai scris o poezie atât de sensibilă. | |
| = Maria, privesc toamna asta de vis, | marius nițov [04.Nov.08 18:52] |
| Maria, privesc toamna asta de vis, îmi place peisajul paradisiac, coloritul frunzelor e deosebit, îmi lasă impresia că a plouat cu aur pe străzi, că în fiecare anotimp s-a păstrat un colț de rai și nu pot să trec fără să simt în adâncul meu o dragoste nemărginită față de toate darurile pe care mulți nu le bagă-n seamă. Am cunoscut un orb când trăia mama, îmi citea din Biblie, îmi povestea romane, istorii, era credincios și mă întreba "cum e toamna asta, arată ca o intrare-n paradis?". Poezia asta e și ea un răspuns... | |