| = Irosirea timpului | Ioan Jorz [16.Jun.08 22:53] |
| Gherhard, ar mai trebui niște virgule, pe ici, pe colo. Dar nu asta este problema cea mai gravă a textului. Nici măcar "picătura păte"- care nu cred să știe cineva ce înseamnă. Dacă se poate vorbi de un "limbaj de lemn" poetic, atunci aici îl găsim. Ai reușit, printr-un procedeu pe care l-aș numi "aberarea sintagmelor", să obții niște alăturări de cuvinte, niște dublete, de-a dreptul comice: "cuprinsul necuprins"; "ochi de vânt"; "coloane ațipite"; "nenorocul așternut"; "stele nătângi"; "vise-nrămate"; "seva proscrisă"; "alura mea topită" și, "bomboana din vârful colivei", "picătura păte". Mai reușești și niște banalități de-o naivitate înduioșătoare: "pragul timpului pierdut"; "amurgul etern și celest", sau: "Picioarele mi se agață in timp/ și-în vreme". Ar mai fi... Acestea ar fi câteva dintre motivele pentru care textul stă la "Atelier". Cu regrete, | |
| = E adevărat... | Adrian Gerhard [17.Jun.08 10:09] |
| E adevărat îmi irosesc timpul.Din fericire e al meu într-o dimensiune care-mi aparține sută la sută. O altă fericire a mea e că nu înțelegi mai nimic din versurile care le postez la fel cum nici eu nu înțeleg măsura criticilor tale la mai mulți membrii ai acestui site. Banalitățiile de-o naivitate înduioșătoare îmi aparțin și ca atare mi le asum. Cu drag, înduioșător în naivitate, Adrian Gerhard (fără H) | |