| = finalul | Ștefan Petrea [12.Jan.16 09:54] |
| Finalul e superb, încheind un tumult de simțiri minunate... Îți ascunzi anii dar din semnele toate, dragă Tyly, ești o femeie extrem de frumoasă... Felicitări și La mulți ani! | |
| = Viata ca o lume a povestilor, virtuala, magica si palpitanta | razvan rachieriu [13.Jan.16 10:31] |
| Dacă viața ar fi „o lume a poveștilor”, virtuală, magică și palpitantă, atunci aventura ei ar transforma „fiecare lucru în poveste”, și „fiecare poveste” ar conține destinul unui om, cu interludiul având echivalențe cu un interval existențial. „Alergi, alergi”, „nu te poți opri”, „nu-ți pasă de praful pe care-l lași în privirea celorlalți”, către o ființă „completă”, desăvârșită, al cărei spațiu ființial se extinde până acaparează cerul. | |
| = domnilor, vă mulțumesc | Ottilia Ardeleanu [13.Jan.16 16:58] |
| frumos pentru lectură și semne! | |
| = ... | radu stefanescu [13.Jan.16 18:05] |
| cu exceptia unei ziceri imposibile (pieptul meu schimbat dintr-odată într-o cavalcadă), textul nu mi se pare rau. zic imposibila, fiindca cei doi termeni ai metaforei nu fac parte din aceeasi categorie. ar merge ceva de genul "inima mea se-arunca intr-o cavalcada pe care"... poate mai reflectezi. | |
| = știu și eu ce să zic, | Ottilia Ardeleanu [14.Jan.16 18:58] |
| Radule?! mie îmi place mai mult exprimarea mea chiar dacă poate că e prea subiectivă. mă bucură semnul lăsat și îți mulțumesc foarte mult. | |