| = Intre circ si spital fiinteaza pericolul histrionic si morbid | razvan rachieriu [24.Jun.15 09:08] |
| Între circ și spital ființează pericolul histrionic și morbid, de care fugim într-un vis hoinar, căutând în interstițiile veșniciei carnea idealurilor cu care să se hrănească. Dumnezeu s-a clonat pe el însuși în oameni, însă clonele nu se ridică la nivelele superioare așa cum spera el, sunt imitații jalnice ale sale, căci oamenii, dizidenți în propriile lor vieți, încearcă zadarnic să-și atribuie omnisciența și veșnicia. Felicitări ! | |
| = sub catrința clipei în polen de aștrii ne cântă lumina! | Maria Elena Chindea [24.Jun.15 16:18] |
| În ciuda tuturor aparențelor Răzvan, eu cred că omul își este sie-și echilibru prin însăși permanența căutării luminii arhetipale din care a fost expirat în materie! Căutările lui sfârșesc (spre-un alt început) de multe ori în piatră, colb sau lavă - important este că un milimicron din lutul sacru nu uită ursita celestă și vecinic se reclădește! Petrecerea divinului ce-și celebrează esența în lutul de stele - are amnezia îngenuncherilor efemere! O clipire de infinit nu lasă pecete niciunde - doar respirația harului atinge și înflorește copacul vieții! | |