= hm | florin bratu [18.Jul.05 11:35] |
frumos. as avea o singura retinere referitoare la expunere - acel ca cu care se incheie versul trei al ultimei strofe si cu care debuteaza penultimul vers. desigur, motive de ritm, dar cred ca se putea gasi si o alta solutie. de altfel, un construct poetic interesant, care place si are cateva versuri care se retin. asa cum este, de pilda "îmi crapă privirile de atâta deșert" nici finalul nu e lipsit de o expunere personala (pheonix) interesanta in ansamblul poeziei. placut | |
= Florin | Narcisa Turony [18.Jul.05 12:07] |
Florin, mulțumesc pentru atenționare...era într-adevăr în plus. Din grabă a apărut acolo, nu din motive de ritm :). Am corectat. Da, în final e o expunere (pheonix), cam atât cât poate fi ea de personală :). Mulțumesc mai ales pentru că-mi ești mereu alături. Cu drag ca întotdeauna, N. | |
+ ce ciudat | stanescu elena-catalina [18.Jul.05 23:47] |
da, narcisa, tristete y guarda e passa...; un ecou foarte personal, totusi indraznesc sa spun ca mi-a placut mult, curge din tine cu usoare reprosuri, e ca o mana intinsa undeva inapoi in bezna amintirilor, palma se intoarce insa goala, plina cu cenusa... imi place cum scrii, las un semn de apreciere. | |
= Mae, oarecum ciudat... | Narcisa Turony [19.Jul.05 00:36] |
Mae, da, oarecum e ciudat, dar vezi tu, de când am postat poezia am avut senzația (ar fi prea mult să îi spun convingerea), că tu vei înțelege, vei simți... Este exact așa cum ai spus tu... Și da, tristete y guarda e passa... Mulțumesc pentru prima lumină aprinsă, pentru apreciere și pentru tine, atât de ,,lângă mine". | |
= îmi maschez discret orbirea cu un surâs... | Ionovici Titi [02.Oct.05 19:06] |
"Uitarea și mersul mai departe sunt cea mai bună înțelepciune." Nietzsche drept ar fi să se îngrijoreze când tu te clatini, dar ce idee ciudată... :) plec încântat, Șoimul | |
= ciudată idee | Narcisa Turony [20.Jul.05 13:21] |
Mulțumesc pentru popas și pentru sinteză, Șoimule! Într-adevăr, ce idee ciudată ...:). Nietzsche a dat o definiție, a gândit-o, poate am făcut-o și noi, de atâtea ori, dar de urmat...ce idee ciudată:). Mă bucur că ți-a plăcut. Și am nevoie de o vacanță. Mă voi întoarce... Cu drag, N. | |
= alt nivel | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
incepand de astazi si textele tale vor intra direct pe pagina principala. succes:) | |
= Lorrelei | Roxana Niculae [05.Aug.05 22:21] |
"spunând că vrei să fii Woodstockul meu" - acest vers mi-a placut tare mult.Si am zis la fel ca dl.Florin Bratu : hm :) a infesta = a ataca, a cotropi a infecta = a contamina, a otravi. La care dintre aceste sensuri te-ai gandit? Desi ambele se potrivesc de minune aici, in poemul tau, as fi vrut sa stiu la care te-ai gandit cand ai scris... Multumesc, frumoasa poezie... | |
= d-nei Nichita | Narcisa Turony [05.Aug.05 22:37] |
Mulțumesc pentru încredere, pentru urare, pentru zâmbet...:) Cu drag, N. | |
= Roxanei | Narcisa Turony [05.Aug.05 22:45] |
Roxana, eu îți mulțumesc pentru popas, pentru apreciere, pentru remarcarea unui vers care îmi e tare drag și care are pentru mine o rezonanță aparte. La întrebarea ta, îți răspund cu o completare: a infesta - a bântui, a pustii, a nimici, a invada - a contagia, a contamina, a infecta Ambele accepțiuni mi-au părut potrivite, trăite. Mulțumesc și te mai aștept. Cu drag, N. | |
= "o trec pe curat pe inima altei femei" | Silvia Miler [02.Oct.05 19:06] |
"Cand o dragoste la care lucram de mai mult timp mi-a reusit, o trec pe curat pe inima altei femei" sunt cuvintele lui Marin Sorescu (le citez din memorie si de aceea nu pastrez, din pacate, forma versului) ce redau atat de bine tradarea "natura a fost generoasa (...) pentru ca astfel ne putem desavarsi sentimentul" (adica noi, barbatii) "folosind un mare numar de... ciorne". Sa nu fim tristi ca a trecut, sa ne bucuram pentru ce s-a intamplat, sa multumim pentru prilejul unei frumoase poezii cu imagini ce persista in mintea cititorului: "trimiți uitarea în stoluri de pradă să-mi devoreze sanitar visele"; "îmi crapă privirile de atâta deșert"; "așa că bâjbâi prin mine, cu o mână strângându-mă în singurătatea mea, ca un copil speriat în fusta mamei cu cealaltă pipăind un flash din ziua în care te-ai trântit la picioarele mele și m-ai tras râzând peste tine spunând că vrei să fii Woodstockul meu." Tristetii tale, randurile mele la care inca mai slefuiesc: "Te recunosc tristete, Nu te mai furisa Ca iarna in camara Miresmele-nghetand Cearsafurile noptii Sunt calde de asta vara Si dulce-mi este tihna, O sorb, retrasa-n gand..." | |
= multumiri Silviei | Narcisa Turony [31.Aug.05 16:02] |
Silvia, îți mulțumesc mult pentru comentariu. Ai fost cu adevărat pentru sufletul meu. Mulțumesc și pentru citat și pentru versuri. Ca și pentru gândul și pornirea de a mi le trimite. Știi cât de mult te apreciez, așa că mă bucur că ai trecut pe aici și că ți-a plăcut. Sigur că ne bucurăm pentru ceea ce s-a întâmplat, iar uneori și pentru ceea ce simțim că s-ar fi putut întâmpla:) | |