| = citit | Stanica Ilie Viorel [09.Apr.23 23:11] |
| așa este, nu se uită nostalgică. de ce spun asta? - și băieții plâng… personajul propus a avut parte de grija mamei. noroc mare pentru el. | |
| = iar apoi, | Maria Elena Chindea [10.Apr.23 05:46] |
| după ce ai „vărsat” tot întunericul din tine, tot mama (se poate să nu fie neapărat cea pământească) îți deschide portal de lumină spre TINE, cel autentic, cel nesfârșit, botezat în esența-ți strălucitoare, după ce-ai lepădat toate straiele solzoase ale iluziei! Citit cu spiritul și rezonat, Gabriel! | |
| + nu, sa nu crezi altceva | Leonard Ancuta [10.Apr.23 06:08] |
| aici apreciezi doar poezia. si aici este in mai multe locuri, deci sa nu confunzi frigul cu fosta iubita, asta mi-a placut maxim. dar mai unt si altele, nu pot cita, ca in felul lui intregul te face se simti. si nu vreau sa intru in detalii, pentru ca intervine mama, si acolo e sfintenie. nicidecum din partea mea altfel, doar pe valoare. | |
| + Gabriel ai aici | Maria Mitea [10.Apr.23 12:12] |
| o singurătate nu singură, ci Sublim de singură, care ” se așază ca o ultimă zăpadă sub care cresc frumos oameni” , o metaforă de invidiat, Gabriel-Nicolae, ai un fel de-a scrie de parcă poetul nu scire, ci e o floare care o singură dorință (inconștientă) de-al face pe cititor să se-ndrăgostească, și reușește de fiecare dată, :) | |
| + Singurătatea, ca o ultima zăpadă... | enea gela [10.Apr.23 15:45] |
| Sunt convinsa ca acuratețea cu care descrii aceasta stare te-a încercat. Prezenta mamei devine implicit necesara unui sine rănit. Discursul tău liric curge firesc, are forță de convingere! Foarte sugestiv finalul, stea! | |
| + MAMA | Zavalic Antonia-Luiza [10.Apr.23 18:47] |
| Cel mai bun doctor de pe pământ este mama, nimic nu se compară cu îngrijirea ei, cu dragostea-i sfântă ca un mir lecuind totul în mod desăvârșit. Un poem minunat prin care nu pot să trec fără să las un strop de lumină. Cuvintele tale par a fi învelite în mărgăritar, iar finalul este pur și simplu neprețuit: “singurătatea se așază ca o ultimă zăpadă sub care cresc frumos oameni”. Prea frumos, prea adevărat, Gabriel. Întotdeauna cu bucuria lecturii. | |
| = FELICITĂRI | Ramona Irimie [10.Apr.23 20:14] |
| Felicitări, poetule! | |
| = Da | Gabriel Nicolae Mihăilă [11.Apr.23 14:34] |
| Vă mulțumesc pentru semnele minunate. Mi-ați făcut o bucurie! Vă mai aștept! | |