Members comments:

+ ....
ștefan ciobanu
[23.Oct.23 23:44]
daca e ceva proaspat aici sunt asocierile care la prima citire par haotice dar, la o reflexie atenta, ti se releva firul plimbarii. o plimbare reala a mintii care, asa cum stim, nu are cursivitate atunci cand, relaxat in plimbare o lasi sa isi faca de neuroni.

,,Ci și satisfacția de-a fi lovit,
tot undeva prin centrul vechi,
o castană lucioasă cu piciorul
-o reafirmare a copilăriei care te validează-,,

cat de slaba ar fi fost imaginea daca nu puneai lucioasa. am si simtit-o in varful ghetei luandu-si elan spre civilizatiie extraterestre.
+ parere
Claudiu Tosa
[23.Oct.23 23:53]
Imi place cum porti cititorul de la un context la altul sub umbrela unei atmosfere principale - care e de abia la final devoalata. Trebuie sa ai niste simturi bine dezvoltate pentru a putea scrie asa fara sa te scufunzi in intertext. Spun asta pentru ca te opresti exact cand trebuie, schimbi imaginile exact cum trebuie si reusesti sa ajungi la final intr-o maniera subliminala, destul de greu de intuit la inceputul textului.
= Stefan, Claudiu
Traian Rotărescu
[26.Oct.23 17:32]
In primul rand ma bucur sa ma (re)gasesc in compania unor agonisti cu pielea tabacita :) -in sensul bun al cuvantului- din vechiul echipaj, ma face sa ma simt mai putin impovarat de ani :)

E clar ca amandoi, avand simturile ascutite de cititori, ati intuit ce anume face un text bun (adica, hai sa zic, ce-l diferentiaza dintre cele "citibile" si doar atat). Pt mine, e inca un mare mister, fara fandoseala.

Odata cu experienta m-am convins insa ca daca e sa spui ceva, spui fara sa modifici de dragul accesibilitatii, adica pur si simplu, iti asumi sa nu fii inteles, cu riscurile de rigoare: ori esti considerat prea facil, ori prea abscons, ori whatever. Cine simte, simte. Si atunci, avand respectiva confirmare, te regasesti si tu in ""ceilalti".

Multuam de trecere si pardon ca n-am raspuns mai devreme,
+ așteptam acest text la recomandate
Leonard Ancuta
[27.Oct.23 13:46]
dar cum n-a apărut, am zis să-i fac dreptate. chiar dacă nu îmi place debutul cu șinșila, se croșetează frumos textul pînă la final. în opinia mea, e foarte greu să te distanțezi de discursul poetic clasic, dar acest text reușește cumva, are o autonomie a lui, chiar dacă pe alocuri se atinge cu locurile comune, evitate parcă la limită - bentley, consumerism - în fond nu avem cum să evităm potecile, ce ne face originali e felul în care transformăm ceea ce simțim în ceva comun, pentru orice ochi sau inima. eu rezonez și adaug steaua.

To be able to add comments you must be browsing using the language this text uses.

Use the existing link (near text registration date), or choose the specific language and acces this text again.

Go back !

+ ....	ștefan ciobanu [23.Oct.23 23:44]
daca e ceva proaspat aici sunt asocierile care la prima citire par haotice dar, la o reflexie atenta, ti se releva firul plimbarii. o plimbare reala a mintii care, asa cum stim, nu are cursivitate atunci cand, relaxat in plimbare o lasi sa isi faca de neuroni. ,,Ci și satisfacția de-a fi lovit, tot undeva prin centrul vechi, o castană lucioasă cu piciorul -o reafirmare a copilăriei care te validează-,, cat de slaba ar fi fost imaginea daca nu puneai lucioasa. am si simtit-o in varful ghetei luandu-si elan spre civilizatiie extraterestre.

+ parere	Claudiu Tosa [23.Oct.23 23:53]
Imi place cum porti cititorul de la un context la altul sub umbrela unei atmosfere principale - care e de abia la final devoalata. Trebuie sa ai niste simturi bine dezvoltate pentru a putea scrie asa fara sa te scufunzi in intertext. Spun asta pentru ca te opresti exact cand trebuie, schimbi imaginile exact cum trebuie si reusesti sa ajungi la final intr-o maniera subliminala, destul de greu de intuit la inceputul textului.

= Stefan, Claudiu	Traian Rotărescu [26.Oct.23 17:32]
In primul rand ma bucur sa ma (re)gasesc in compania unor agonisti cu pielea tabacita :) -in sensul bun al cuvantului- din vechiul echipaj, ma face sa ma simt mai putin impovarat de ani :) E clar ca amandoi, avand simturile ascutite de cititori, ati intuit ce anume face un text bun (adica, hai sa zic, ce-l diferentiaza dintre cele "citibile" si doar atat). Pt mine, e inca un mare mister, fara fandoseala. Odata cu experienta m-am convins insa ca daca e sa spui ceva, spui fara sa modifici de dragul accesibilitatii, adica pur si simplu, iti asumi sa nu fii inteles, cu riscurile de rigoare: ori esti considerat prea facil, ori prea abscons, ori whatever. Cine simte, simte. Si atunci, avand respectiva confirmare, te regasesti si tu in ""ceilalti". Multuam de trecere si pardon ca n-am raspuns mai devreme,

+ așteptam acest text la recomandate	Leonard Ancuta [27.Oct.23 13:46]
dar cum n-a apărut, am zis să-i fac dreptate. chiar dacă nu îmi place debutul cu șinșila, se croșetează frumos textul pînă la final. în opinia mea, e foarte greu să te distanțezi de discursul poetic clasic, dar acest text reușește cumva, are o autonomie a lui, chiar dacă pe alocuri se atinge cu locurile comune, evitate parcă la limită - bentley, consumerism - în fond nu avem cum să evităm potecile, ce ne face originali e felul în care transformăm ceea ce simțim în ceva comun, pentru orice ochi sau inima. eu rezonez și adaug steaua.