| = interferente si sinergii | Ela Victoria Luca [26.Sep.05 16:36] |
| Radu, citesc cu uimire si doresc doar sa las citeva versuri scrise adineauri. Fire nevazute leaga uneori spiritele. Pe mine m-a inspirat o imagine vazute in urma cu citeva minute. Acum am vazut rindurile tale. Si iti las o parte din cum am simtit eu. fără valuri cerul înmiresmat de lotuși ridică genele lumii spre ochiul Domnului rugă Ela | |
| = Orhidee în mlaștină | Monica Manolachi [26.Sep.05 16:37] |
| Nu sunt întru totul de acord cu gândul de mai sus. Prima parte mi se pare potrivită, „o floare poate apărea într-o mocirlă”. Că “nu e meritul acesteia din urmă” mi se pare cinism sau doar o concluzie de circumstanță. Baudelaire sau Arghezi ar avea multe de comentat pe tema aceasta. De ce n-am putea crede că apa și pământul din care a apărut mocirla, teren propice pentru floare, au renunțat la natura lor prea seacă, degradându-se sau, mai bine spus, amestecându-se cu un scop. Ne-am putea întreba de când, domnule, are natura vreun scop. Dar ce este natura? Doar forme de relief, faună, plante? Nu. Natura umană e tot natură, cu piscurile și mocirlele ei. Gândul mi-a amintit de comedia neconvențională “Adaptation” cu Meryl Streep și Nicholas Cage din 2002. Este povestea unui scriitor care scrie un scenariu de film pornind de la o carte despre flori, “Hoțul de orhidee”, scrisă de Susan Orlean, o jurnalistă reală. Amintirea filmului mă face să nu consider adevărat că “nu e meritul acesteia din urmă”. Acolo hoțul de orhidee, un marginalizat, exponent al mocirlei, să spunem așa, vânează, colecționează, fotografiază ca obsedat un fel rar de orhidee albă și firavă, periclitându-și viața printre crocodili, unde își găsește și moartea tragică, la fel ca soția lui, moartă brusc într-un accident de automobil cu ani în urmă. Dacă el nu ar fi căutat orhidee, Susan n-ar mai fi scris cartea. Nu s-ar mai fi turnat nici filmul și nici eu n-aș mai fi scris rândurile acestea. Este fascinant momentul în care hoțul îi arată jurnalistei frumusețea rarei orhidee. Meryl Streep a refuzat să o întâlnească pe Susan, jurnalista reală, înainte de finalizarea filmului, “pentru a nu fi coruptă de realitate”. Și atunci te întrebi, la fel ca alții înaintea mea, frumusețea este a naturii sau e ce mi se pare mie frumos? Meryl Streep a mărturisit că filmul cel mai asemănător cu acesta în care mai jucase ea este “Femeia locotenentului francez”, după John Fowles, de asemenea despre mocirla socială din Anglia secolului XIX, când rata prostituției era foarte ridicată din cauza condițiilor sociale defavorabile femeii. Asta e. Eu n-aș fi așa de cinică, denunțând lipsa de merit a mocirlei. :-) Nu crezi că orhideea s-ar usca dacă ar fi smulsă din mocirlă? Sau cine știe, poate s-ar transforma în altceva… Mai am o întrebare: ce se întâmplă când crocodilul vine pe nepregătite tocmai când privești la orhidee și nu mai ai timp să alegi dacă vrei sau nu să te scufunzi? Nu trebuie să fii puțin nebun să-ți dorești să ieși din mlaștină ca din infern? Nu se alterează atunci natura umană? :-) Cu prietenie, Monica | |
| = parere nevinovata | Vasile Vasile [26.Sep.05 17:29] |
Domnu Herjeu, e fantastica cugetarea asta. Imi reprezinta viata. Desi am crescut intre vagabonzi si oameni viciati, am iesit maistru la uzinele 23 August. Ei mocirla, eu floarea. Si nu am simtit nevoia dupa aia sa ma inconjor de oameni de nimic ci numai de cei cu origine sanatoasa. Stiu ca ati trait in America un timp si tare mult nu v-a placut acolo din cauza ca oamenii sint reci si nu exista relatii mioritice. Dar ati crescut ca o floare acolo si, cum era si normal, v-ati intors in Romania unde mocirla nu mai exista. Vedeti, cugetarea asta e si un pic autobiografica, nu-i asa ? Astept cu nerabdare noi cugetari ale dvs. Dublu V. | |
| = parere | Dinis Adrian [26.Sep.05 17:18] |
| Nici nu e Blaga spus putin altfel. | |
| = despre flori si mlastini | Radu Herjeu [26.Sep.05 17:26] |
| ela - iti multumesc pentru "partea" din simtirea ta... rugi, de cele mai multe neascultate. monica - nu e nici cinism si nici concluzie de circumstanta. Eu vorbesc despre merit si nu despre rost, sau sens. Daca ar fi meritul mlastinii, ar fi plina de flori... Si, poate, zmulgerea ei, ar duce-o la moarte sau ar transforma-o in altceva... Poate e frumoasa doar pentru ca e in mlastina... Dar, revin... asta nu inseamna ca e valabil sau normal si procesul invers... inconjurarea de mlastini pentru a parea frumosi... Adrian - nimic n-ar putea fi Blaga, oricat de altfel ar fi spus | |
| = tot respectul pentru maistri | Radu Herjeu [26.Sep.05 17:35] |
| vasile-vasile - ba floare mandra as fi fost daca ramaneam acolo, pe salariul oferit de ei. E adevarat ca n-as mai fi avut timp sa raspund la comentarii. Si rau mi-ar fi parut. Cat priveste mocirla din Romania... frumusetea sta in ochii privitorului, dupa cum spunea cineva important dar al carui nume nu mi-l amintesc. | |
| = despre mlaștini | Elia Ghinescu [26.Sep.05 18:03] |
| Nu-mi vine în minte decît replica Hortensiei Papadat-Bengescu... nu rețin citatul, ci esența: ca să găsești frumosul trebuie să-ți adîncești mîinile pînă la coate în mocirlă. Trăiesc în aceeași lume, indiferent că vreau sau nu. Nu am unde fugi, indiferent dacă îmi place sau nu ce văd. Mizeria din jur este urmarea consumului. Consum de toate felurile. | |
| = nedumirire | enache ion [26.Sep.05 18:31] |
| Daca Romania este o mlastina, unde gasim frumusetea? | |
| = raspunsul e la cei ce-o vad | Radu Herjeu [26.Sep.05 18:33] |
| enache ion - Asta ti-ar putea spune cei care vad in Romania o mlastina... Eu, unul, n-o vad... | |
| = smulegerea | Radu Herjeu [26.Sep.05 18:51] |
| Si iata cum, cu ochii la flori, am scris "zmulgerea" in loc de smulgerea... Scuze! | |
| = după ce muget, mă iau la întrebări | Adrian Firica [26.Sep.05 19:33] |
| mi-am pus automat mâna pe creștetul capului. am săltat, făcându-mi o decalotare. mestec de o jumătate de zi prin ceierul meu cu un deget, spunându-mi că m-am tâmpit. va să zică, suntem în fața unor vorbe de duh. care vasăzică, aceste vorbe au o logică inculcată. după ce am prins ideea amestecând, scot degetul, îl duc la gură și gust preparatul. avem: o floare; capacitatea ei de a apărea; o mocirlă; un merit - ceva ce poate fi o consecință, dar nu e!; un contrast; calitatea cuiva de a fi frumoasă – prin deducție!; nu înseamnă - un ceva ce aparent decurge logic!; ne înconjurăm - ce să facem?; mlaștini – multe, presupun!. ... și spun și eu, ca omul: înaintea vorbelor de duh și a maximelor, au fost mugetările! | |
| = părere | Lucian Mușet [26.Sep.05 20:40] |
| da, am mai cetit vorbe de duh... minunate! îmi imaginez că merg de minune la 16 anișori când atmosfera kulturnikă se împletește delicios cu teribilismul. iertată fie-mi intromisiunea, dar vă felicit, stimabile, pentru senzațiunile produse de aceste textulețe, sincer! numai bine, | |
| = cam frumoasa cugetare | DoDu [26.Sep.05 21:24] |
| Eu nu stiu ce inseamna mugetare, cred ca, totusi, domnul Firica a vrut sa spuna cugetare care vine de la cuget. Uneori, cugetul poate sa fie si curat. Iar inainte de maxime, au fost minimele. Omul preistoric stia multe minime, intra in grota cu maciuca si lovea peretele grotei cu maciuca si toate nevestele omului preistoric se aliniau sa faca prezenta iar omul preistoric tragea o minima: hrrr, mrrr, prrr! Daca avea si vreun animal vanat in spate, minima devenea medie si nevestele preistorice se frecau pe burtile goale sau pline de frunze, sau cu ce erau acoperite. Daca admitem ca a existat omul preistoric, in biblie asa scrie ca da. Pe la rasarit de Eden de unde si Cain si-a luat nevasta. Pe urma aflam ca Fiii lui Dumnezeu au intrat la fiicele oamenilor preistorici, s-au incrucisat si iata cum au aparut vitejii si uriasii pe pamant, care pe unul l-a chemat Hercule. Fiii lui Dumnezeu nu erau preistorici, ci din semintia lui Set, descinsa direct din Adam si Eva, care mai tarziu se va chema poporul ales, adica evrei. Isus a fost evreu, dar alti evrei nu l-au recunoscut ca El era Isus, l-au recunoscut popoarele oamenilor preistorici. Si iata, ajung la cugetarea lui Radu. Isus era floarea si „neamurile” preistorice erau mlastina, fiindca ei se rugau la zei si erau politeisti, insa l-au primit in inima pe Isus, ca Fiu al Domnului fiindca Isus stralucea printre ei. Dar Isus nu s-a inconjurat de mocirla, ci de 12 apostoli unul si unul, care unul l-a vandut pe un pumn de arginti ca i s-a parut ca argintii sclipesc mai tare, dar nu era adevarat, doar ca necuratul ii luase vazul ochilor si al mintii. Nu stiu ce-au facut evreii pana la urma, dar sigur e ca Isus a fost rastignit pe o cruce cu alti doi evrei cam pungasi. Si iar ajungem la cugetare. Iata-l pe Isus, ca o floare, inconjurat de cei doi talhari mlastinosi, iar toti trei, inconjurati de o mlastina si mai mare (soldatii romani si preotii evrei plus cei ce aruncau cu pietre si scuipau cu scuipat), dar si cei ce-l iubeau pe Isus, inotau si ei prin mocirla aia puturoasa de pe muntele Golgota, ca niste smocuri de iarba proaspata . Eu cred ca domnul Herjeu la asta s-a gandit cand a scris cugetarea, dar poate gresesc | |
| = mi opinion | Nane Samargescu [26.Sep.05 21:03] |
| Da, talentul razbeste de oriunde. Nu conteaza(prea mult) ca este inconjurat de buruieni, la un moment dat soarele straluceste numai asupra celui cu adevarat talentat. Cam asta am inteles eu. Dar ce ne facem cand trandafirii sunt calcati in picioare si ii napadesc buruienile? Mi-a placut. Mai vin. Nancy | |
| = mai frate | florin bratu [26.Sep.05 21:18] |
| mie nu imi vine sa cred. ori ante/comentatorii mei (ca trei din ei ii respect mult) au baut ori eu. da' eu parca stiu sigur ca n/am baut (da' mai stii). in alta ordine de idei, atata abstractizare si profunzime nu am vazut in viata mea (de la stiinta vesela, da' autorul a luat/o razna saracu) si de la cursurile de agronomie ale maica/mii prin facultate, mai ales alea de cultura inului sau incultura. da' e bine. ca imi veni si mie una. "o pisica sta pe gard. pisi sus, pisi jos, pisi te iubesc, pisi zat / divinatea ca o cuaternitate". e, e ca si eu is profund? | |
| = abracadabrand | Ion Diviza [26.Sep.05 23:52] |
| Am avut imprudenta sa citesc si comentariile... Ce ma bucura: o cugetare atat de simpla la prima lectura, dar profunda, paradoxala in esenta, poate sa provoace reactii atat de diverse si interesante. Comentariul lui Dodu este ca mai intotdeauna delicios, o bijuterie de (auto)ironie filosofarda (exista un asemenea cuvant?:)) sau viceversa. Poate ca titlul cugetarii (nu mugetarii, domnule Firica!)este prea liniar, ca sa nu zic mai direct? :) Chiar daca, segmentat, gandul nu pare a fi prea original, cuvintele in ansamblul lor au ceva inefabil, poetic, filozofic... ce sa mai zic, sa va conving ca nu sunt si eu ridicol la fel ca ceilati comentatori, minus autorul! :)) | |
| = Din mocirlă câteodată, | Preoteasa Marinela [27.Sep.05 00:06] |
| Din mocirlă câteodată, mai răsare câte-o floare, dar cu rochia pătată deși este de neam mare! | |
| + Marinelo și Ioane, numai DoDu e de vină! | Adrian Firica [27.Sep.05 01:19] |
| Marinelo, să trăiești floare-n poală să primești și să nu te simți jignită, dacă nu-i ... neprihănită. Ioane, ăi fi du divizionist, după nume, dar "prea liniar" nu merge. ori e, ori nu e liniar și gata, ce mama dracului!, "că ceilalți comentatori", ca să te citez, ce vor mai spune ...!? DoDu, mulțumesc pentru predică. de mâine încep să-mi "suget" degetele. imediat ce ajung la cugetări, am să mugesc, fie mlaștini fie flori, cugetări NU! cu tine nu se știe niciodată. ai niște gusturi care nu îmi dau crampe, dar mă fac să mă doară ideile. | |
| = zece chinuie | Preoteasa Marinela [27.Sep.05 01:48] |
| Către Firică fără frică! E-o poveste mult fumată: unul aruncă piatra-n baltă zece chinuie s-o scoată, altul cu degetul îi arată! | |
| = erată | Preoteasa Marinela [27.Sep.05 01:51] |
| *zece chinuiesc | |
| = Psihologii si filosofii | Roxana Niculae [27.Sep.05 08:20] |
| Am citit de mai multe ori acest "fragment filosofic".Si de fiecare data nu mi-a inspirat decat un "asa, si?!".Dupa care, crezand ca perceptia imi este afectata cine stie din ce cauza...m-am apucat sa disec, sa rastalmacesc sa... O floare intr-o mocirla...unde mocirla nu are nici un merit.Mocirla poate avea meritul ca exista, astfel incat "floarea" sa para a fi floare.Mocirla are meritul ca nu expulzeaza floarea, care nu are loc in decor.Mocirla are meritul ca da florii o stralucire pe care floarea, intr-un camp de flori, nu ar avea-o.Floarea are meritul ca da "valoarea" mocirlei. Floarea si mocirla isi dau valoare reciproc.Asta trebuie sa fie !!! Desigur, unii se mai si inconjoara de mlastini.Cand au crize de personalitate.In aceste cazuri...mlastinile au un rol important, de echilibrare... | |
| = Cu ochelari de soare cerul are culori artificiale (sic!) | Stanica Ilie Viorel [27.Sep.05 09:46] |
| :o) am enzatia ca textul e mai mult o replica decat o cugetare...daca am dreptate, as ruga autorul sa ne spuna sincer ce anume l-a determinat sa "replice" asa ceva...ca daca e sa despicam firul ajungem la ce fost si ce s-a mai spus atat de multe ori incat a devenit aproape obositor ar mai fi ceva...floarea aia miroase bine sau a luat izul malului statut?? | |
| = voua | Radu Herjeu [27.Sep.05 14:32] |
| dodu - ti-a trebuit ceva timp ca sa-ti faci curaj. Noroc cu firica si cu bratu... nane - o poti privi si asa. cat priveste intrebarea ta (cea cu trandafirii calcati etc) intreaba-i pe intelepti. O sa-ti explice ei ce si cum... marinela - dragute randuri. Daca ii numeri, o sa vezi ca nu-ti ies 10 intelepti. Si daca nu-i numeri, tot nu-ti ies... roxana niculae - uimitor ce-ai putut scoate dintr-un textulet "filosofic"... Si nu e meritul lui... ilie viorel stanica - toate textele mele sunt replici. Dar nu la cineva anume. Poate la viata, daca nu suna prea pompos. Eu stiu daca miroase bine? Depinde de cine o miroase, banuiesc... | |
| = parere | alexandra itu [31.Oct.05 06:53] |
| a spus-o si Lucian Blaga(cum a observat si Adrian): "Nu stii ca-n lacuri cu noroi,/Pe fund cresc nuferi?" | |