Alergăturile zilei, vești de departe, povești din câmpie, cămășile mele albastre luate fără tine, cu mâneci, fără mâneci, cu inimă, fără inimă, vechiul oraș care ne-a lăsat să păcătuim, ca niște oameni normali, între două plăți ale facturilor la utilități, dimineața începută cu două ouă poșate și tot atâtea cafele, tot atâtea cafele, welcom to lucid dream, minarete și pixuri cu gel, hala de pește, sala de așteptare a evenimentelor ieșite din comun, toamne și mesaje laconice venite pe aplicațiile telefonului mobil, sunt bine, ariciule, în viteză, în viteză, pentru puținul timp care să-ți rămână numai ție, la ore tot mai mici, ziua încheiată adormind nefiresc, cu capul pe marginea canapelei, visând păci eterne, somnul rem curgând de acolo direct în țevile de la canalizare, arbori de mătase și arbori de fum, smochini crescuți în praful stâncilor de calcar, ape sălcii și ape care te cheamă, ispitindu-te să le măsori profunzimile, magnolii care nu vor să se mai înalțe, care nu vor înflori vreodată, în semn de protest, sate uitate și decrepite, destine scrise liniar, tragic, inconștient, o femeie care își imaginează că te-a iubit, multe altele care au învățat atât de bine să te neglijeze și să te urască, exact cum faci și tu, termene-limită și termene peste termene, zile de leafă, zile de foc, un mâine care nu va mai veni, zile la fel de plate ca sânii androginilor, număratul semnelor grafice, pastile de stres, de draci, contra durerilor tale și ale lumii, dependența de aer, corespondențe cu destinatari imaginari, ești un om viu, ești un om viu, haideți să fumăm, pe balcon, țigarete subțiri, la ora la care toți ceilalți își închipuie că sunt fericiți! Și peste toate astea, adunând literă cu literă, din tipografii cu rotative deja casate, curgând în lume, spre tine:



Alien / Vinea - proză
Tiparul: Tipografia Artprint