Ioana Iosa – "L'Architecture des régimes totalitaires face à la démocratisation"
L'Harmattan, Paris
ISBN : 978-2-296-05454-7
14,50 euro



Volumul "L'’Architecture des régimes totalitaires face à la démocratisation" sub coordonarea Ioanei Iosa, a fost publicat în 2008 la Editura L'’Harmattan din Paris.
Ioana Iosa este arhitect urbanist, doctorand la Institut d'’urbanisme de Paris și cercetător bursier CRH / UMR LOUEST (Centre de recherche sur l'’habitat - Unité mixte de recherche - Laboratoire des organisations urbaines: espaces, sociétés, temporalités).

Ioana Iosa a mai publicat în 2006 "L'’héritage urbain de Ceausescu: fardeau ou saut en avant?", la editura l'’Harmattan, în colecția "Aujourd'‘hui l'’Europe", iar în anul 2008 "La Transfiguration de la Roumanie à travers le centre civique de Bucarest" în "L'’Urbanisme, des idées aux pratiques", de Philippe Chassaigne și Sylvain Schoonbaert.

L'’Architecture des régimes totalitaires face à la démocratisation" este alcătuită din patru mari părÈ›i: prima se referă la termenii ce definesc arhitectura totalitară, următoarele prezintă aspecte privind arhitectura fascistă italiană È™i comunistă sovietică, a treia parte reprezintă monumentele moÈ™tenite din regimurile anterioare, iar ultima este dedicată României postcomuniste. La cele zece capitole ale studiului au colaborat o serie de arhitecti renumiÈ›i: Maria Rosa Chiapparo ("La città ideale½: modèle ou reflet d’'une vision téléologique de la politique. Quelques exemples italiennes"), Adriana Diaconu ("Habiter dans le totalitarisme – la décennie de ½soviétisation½ de la Roumanie 1948-1958"), Radu Drăgan ( L’'Anthropologie du pouvoir dans l’'architecture des régimes totalitaires"), Elisabeth Essaïan ( "Le style, l’économie et le politique. L’architecture ½stalinienne½ au-delà des symboles"), Anne Fénot È™i Cécile Gintrac ("Achabat, de la capitale soviétique au ½Disneyland présidentiel½), Véronique Germain ("L’'urbanisme du quotidien, face au totalitarisme"), Jean-Pierre Frey ("Du bon usage de la monumentalité dictatoriale"), Yannis Tsiomis ("Architecture totalitaire ou discours totalitaires sur l’architecture" ), Ana Maria Zahariade ("Le projet communiste en béton – une histoire du métier" È™i Ioana Iosa ("Vers un nouvel emblème de la capitale roumaine").

De la noțiunea de arhitectură totalitară la studiul structurilor urbane specifice arhitecturii regimurilor totalitare ale secolului al XX-lea până la politica de urbanizare din perioada fascismului italian (1922-1945) din perioada lui Mussolini în căutarea stilului "cetății ideale", de la arhitectura regimului nazist (1933-1945) sau de la "orașul socialist" sovietic, Disneylandul stalinist ((1929-1953), până la demolarea incoerentă a Bucureștiului prin sistematizarea comunistă din România impusă de regimul lui Nicolae Ceaușescu, arhitectura modernă este imaginea oficială de propagandă a regimului "l'architecture moderne est vue comme un véritable art d'Etat"(Giuseppe Pagano).

Analizând scrierile lui Gustave Umbdenstock (arhitect francez, 1866-1940), Le Corbusier (reprezentant al arhitecturii moderne), Andrei Jdanov (inițiatorul doctrinar al "realismului socialist"), Albert Speer (primul arhitect al Reich-ului), Aldo Rossi (teoretician italian celebru prin tratatul său "L'Architettura della città") sau analizele lui Manfredo Tafuri (referitor la ceea ce definea ca "utopie") sau Jean-Louis Cohen ("Les Années 30, l'architecture et les arts de l'espace entre industrie et nostalgie" Éditions du patrimoine, 1997), doctrinele arhitecturale permanent au funcționat la comanda ideologiei regimurilor totalitare.

De la heimatstil de tip funcționalist la arhitectură monumentală ieșită din scară impregnată cu elemente arhitecturale greco-romane, arhitectura regimurilor totalitare nu este decât o "schizophrénie stylistique" așa cum precizează istoricul de artă Kenneth Frampton.

Ce vom face însă cu această moștenire arhitecturală a regimurilor totalitare, cum vom echilibra noile tendințe cu oportunismul și lipsa de educație civică în viitorii ani, ce se va întâmpla cu Bucureștiul asaltat de noile investiții amplasate arbitrar peste patrimoniul deja amputat, într-un oraș palimpsest al distrugerilor succesive, rămâne să descoperiți în "L’'Architecture des régimes totalitaires face à la démocratisation", un veritabil rechizitoriu adus arhitecturii regimurilor totalitare.