agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii RomÔnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Regina Maria a Romaniei[Regina_Maria_a_Romaniei]

 
  Regina_Maria_a_Romaniei

City of Residence: n. Eastwell Park, Anglia - d. Sinaia, România
Has default language Has default language


Biography Regina Maria a Romaniei

Personal Webpage Regina Maria a Romaniei


 
Use this address to access this author page : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 Active compilations of this author::

These are the most recent texts:

Poetry (1)
All (3)

These are the most recent texts:

Comments:

Texts submited to the virtual library:

Page: 1

Dark vision :
Poetry 2011-12-13 (3058 hits)

Regina Maria despre regele Ferdinand : fragment din Povestea vie╚Ťii mele, Bucure╚Öti, Editura Eminescu, 1991, vol. I, pp. 14-15
Personals 2009-09-17 (2794 hits)

Testamentul Reginei Maria :
Personals 2009-09-17 (4012 hits)


Page: 1





Biography Regina Maria a Romaniei

Majestatea Sa Maria, Regin─â a Rom├óniei, Principesa a Romaniei, Principes─â de Edinburg ╚Öi de Saxa Coburg ╚Öi Gotha, n─âscut─â Marie Alexandra Victoria, din Casa de Saxa-Coburg ╚Öi Gotha (n. 29 octombrie 1875, Eastwell Park, Kent, Anglia ÔÇö d. 18 iulie 1938, Sinaia, Regatul Rom├óniei), a fost mare prin╚Ťes─â a Marii Britanii ╚Öi Irlandei, consoarta regelui Ferdinand ╚Öi regin─â a Rom├óniei. A fost nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

Regina Maria a Rom├óniei a fost ini╚Ťial Principesa de Edinburg. A fost fiica ducelui Alfred de Saxa Coburg ╚Öi Gotha, cel de al doilea fiu al Reginei Victoria, mama sa a fost Marea Duces─â Maria Alexandrovna, unica fiic─â a ╚Üarului Alexandru al II-lea al Rusiei. ├Än consecin╚Ť─â, Prin╚Ťesa Maria este nepoata Regelui Edward al VII-lea ╚Öi veri╚Öoara primar─â a ╚Üarului Nicolae al II-lea ╚Öi a Regelui George al V-lea. A fost supranumit─â de popor "Mama r─âni╚Ťilor", "Regina-soldat", pentru atitudinea ei brav─â din timpul Primului R─âzboi Mondial, c├ónd, al─âturi de doamnele de la curte a lucrat direct pe front ├«n spitale de campanie sau a coordonat activitatea unei funda╚Ťii de caritate. Maria Alexandra Victoria s-a logodit la 16 ani cu Prin╚Ťul Ferdinand de Hohenzollern, mo╚Ötenitor al tronului Rom├óniei. C─âs─âtoria a avut loc la 29 decembrie 1892. Unul dintre exponatele Muzeului Na╚Ťional al Rom├óniei,o cup─â de argint oferit─â de municipalitatea Capitalei, aminte╚Öte de acest eveniment; piesa are gravat─â inscrip╚Ťia: ÔÇ×Bine ai venit mireas─â de Dumnezeu aleas─â spre a patriei cinstire. Ianuarie 1893ÔÇť.

Regina soldat

Formidabila sa bunic─â, Regina Victoria, a caracterizat Rom├ónia ca fiind o ╚Ťar─â ÔÇ×foarte instabil─â ╚Öi av├ónd popula╚Ťia destul de corupt─âÔÇť. ├Äntr-adev─âr, aceste cuvinte s-au dovedit a fi premonitorii c─âci Rom├ónia, care se unificase ├«n 1859, a fost ocupat─â dup─â o serie de dezastre militare de armata german─â ╚Öi transformat─â ├«ntr-o ╚Ťar─â de dimensiunea unui timbru. Pe aceast─â suprafa╚Ť─â restr├óns─â, cu capitala la Ia╚Öi, s-a retras familia regal─â, aici s-au refugiat toate institu╚Ťiile publice ale statului rom├ón, ├«n timp ce alia╚Ťii s─âi, familia ╚Ťarilor ru╚Öi Romanov au fost executa╚Ťi ╚Öi la grani╚Ťa de est a izbucnit Revolu╚Ťia Bol╚Öevic─â. Dilema politic─â a Rom├óniei ├«n perioada dintre 1914 ╚Öi 1916 a fost dac─â s─â participe ├«n Marele R─âzboi Mondial al─âturi de alia╚Ťi sau al─âturi de germani, ╚Öi a r─âmas ├«ntr-o pozi╚Ťie de neutralitate timp de doi ani. Armata rom├ón─â, antrenat─â de francezi, a luptat cu vitejie ├«n Mun╚Ťii Carpa╚Ťi ╚Öi a ├«nvins o armat─â german─â superior dotat─â, dar ├«n cele din urm─â a fost for╚Ťat─â s─â se retrag─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului. Au intrat acum ├«n scen─â diploma╚Ťii care au ob╚Ťinut o victorie ╚Öi recunoa╚Öterea acestor eforturi ╚Öi fapte de vitejie prin includerea sa de partea taberei victorioase ├«n momentul semn─ârii tratatului de la Versailles.

Regina diplomat

Regina Maria a c─âl─âtorit la Paris ├«n timpul Conferin╚Ťei de Pace ╚Öi s-a instalat cu fiicele sale, extrem de frumoase, la Hotelul Crillon, ├«n Place de la Concorde. Primul ministru francez Clemenceau, un fost ofi╚Ťer de armat─â cu maniere impecabile ╚Öi cu o ├«nclina╚Ťie spre femei frumoase, a prezentat Reginei omagiile sale, care l-a primit ├«n toat─â splendoarea sa. Frumuse╚Ťea ei era dublat─â de o inteligen╚Ť─â ie╚Öit─â din comun. Ea a pledat pentru cauza rom├ónilor, reamintindu-le alia╚Ťilor occidentali enormul sacrificiu al Armatei Rom├óne. Serviciul adus Rom├óniei de regina Maria a fost crucial, de╚Öi pu╚Ťin ├«n╚Ťeles. C├ónd negociatorul ╚Öef al delega╚Ťiei rom├óne╚Öti, primul ministru Br─âtianu, a ├«nceput s─â piard─â teren, regele a rugat-o pe regin─â s─â intervin─â, iar aceasta a plecat ├«ntr-o misiune neoficial─â la Paris ╚Öi la Londra.
A rezultat astfel Rom├ónia Mare, care reunea provinciile istorice ale Transilvaniei, Bucovinei, Moldovei, Basarabiei ╚Öi Munteniei. De╚Öi rolul femeilor ├«n politic─â era redus, Regina Maria a fost sfetnicul regelui Ferdinand p├ón─â la moartea acestuia ├«n 1927. ├Än momentul ├«n care fiul s─âu a mo╚Ötenit tronul, el a izolat-o complet pe regin─â, care s-a retras din via╚Ťa public─â p├ón─â la moartea ei, ├«n 1938. Dup─â 1990 a fost publicat jurnalul ei ╚Öi au ├«nceput s─â circule tot mai multe pove╚Öti legate de via╚Ťa ei amoroas─â extrem de agitat─â.
A construit Palatul de la Balcic, ├«ntr-un peisaj superb, ╚Öi a f─âcut din acesta un loc de ├«nt├ólnire pentru arti╚Ötii epocii. Palatul a fost cedat Bulgariei, odat─â cu Cadrilaterul ╚Öi se g─âse╚Öte acum pe teritoriul ╚Ť─ârii vecine.

Regina Maria, artist─â ╚Öi colec╚Ťionar─â de art─â

Regina Maria a iubit arta, poezia ╚Öi filosofia. Ea a continuat tradi╚Ťia Reginei Elisabeta de sus╚Ťinere a acestora, ajut├ónd cu burse de studiu ╚Öi bani o seam─â de personalit─â╚Ťi din lumea literar─â ╚Öi artistic─â. A scris la r├óndul ei Povestiri pentru copii, poezii, a pictat (mai ales acuarele) florile ei preferate fiind crinii si macii. A colec╚Ťionat lucr─âri de art─â ale unor pictori foarte cunoscu╚Ťi precum : Arthur Verona , ╚śtefan Popescu ,Kimon Loghi ,Cecilia Cu╚Ťescu Storck, Nicolae Vermont , Eusta╚Ťiu Stoenescu

Inima reginei a fost ├«nmorm├óntat─â din ordinul ei la Balcic, re╚Öedin╚Ťa sa de pe malul M─ârii Negre. Regina Maria a Rom├óniei Mari a avut ca ultima dorin╚Ť─â ca trupul s─â-i fie ├«nmorm├óntat la m─ân─âstirea Curtea de Arge╚Ö, iar inima la re╚Öedin╚Ťa de la Balcic. Dup─â pierderea Cadrilaterului (1940), inima a fost adus─â l├óng─â castelul Bran, a doua re╚Öedin╚Ť─â a Reginei Maria. ├Än anul 1968, comuni╚Ötii au spart cu r─ângile sarcofagul de marmur─â ╚Öi au luat casetele cu inima. Casetele au fost trecute ├«n Tezaurul Istoric al Romaniei, iar inima reginei zace pe undeva prin Muzeul Na╚Ťional de Istorie. Oamenii din Bran au f─âcut numeroase apeluri ca inima reginei s─â fie readus─â la locul ei.


Opera literar─â

The Lily of Life, Crinul Vie╚Ťii, 1912
The Dreamer of dreams, Vis─âtorul de vise, 1912
Ilderim, 1915
Patru anotimpuri, 1915
Povestea unei inimi, 1915
Why? A Story of Great Longing, Povestea unui dor nestins, 1915
The Stealers of Night, 1916, Londra
Regina cea rea, 1918
The Story of Naughty Kildeen, Povestea neastâmpăratei Kildeen, 1917
O poveste de la Sfântul Munte, 1917
My country, Țara mea, 1921
Minola, 1918
Gânduri și icoane din timpul războiului, Sibiu, 1919
Peeping Pansy, Londra, 1920
The Queen s of Romania Fairy Book, Cartea de basme a reginei României, 1923
The Voice on the Mountain, Glasul de pe munte, 1923
The Lost Princess, Londra, 1924
Înainte și după războiu, 1925
The Magic Doll of Romania, New York, 1929
Lulaloo, 1929
Casele mele de vis, 1930
Copila cu ochi albaștri, 1930
Crowned Queens, Regine încoronate, 1930
Stella Maris, 1933
The Story of My Life, Povestea vie╚Ťii mele, 1934, ed. A II. A, Ed.Eminescu 1991



poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!