Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

Oraş de reşedinţă: Căinari, Republica Moldova
Are limba maternă


Biografie Alexei Mateevici

Pagina personală web Alexei Mateevici


 Adresa directă a acestui autor este : 

Cele mai recente texte introduse:

Cele mai recente texte introduse:

Comentarii:

Texte înscrise în bibliotecă:

Pagina: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
Poezie 2010-05-07 (5544 afişări)

Atunci când soarele apune : 1907
Poezie 2010-03-05 (6584 afişări)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
Poezie 2010-05-07 (8833 afişări)

Cântarea slavei :
Poezie 2010-05-07 (5084 afişări)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
Poezie 2010-05-07 (6835 afişări)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
Poezie 2010-03-05 (5115 afişări)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
Poezie 2010-02-21 (6840 afişări)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
Poezie 2010-03-05 (5544 afişări)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
Poezie 2010-05-07 (4823 afişări)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
Poezie 2010-03-05 (8586 afişări)

Fie voia ta! :
Poezie 2010-05-07 (6364 afişări)

Fratelui creștin : mai 1912
Poezie 2010-02-21 (5459 afişări)

Frunza nucului : Tatei
Poezie 2010-05-07 (5316 afişări)

Hristos : aprilie 1913
Poezie 2010-02-21 (5359 afişări)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
Poezie 2010-02-21 (4959 afişări)

Hristos în biserica Ierusalimului :
Poezie 2010-02-21 (4749 afişări)

Hristos pruncul : decembrie 1912
Poezie 2010-02-26 (4977 afişări)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
Poezie 2010-02-21 (5076 afişări)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
Poezie 2010-02-26 (8853 afişări)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
Poezie 2010-05-07 (5078 afişări)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
Poezie 2010-02-21 (224186 afişări)

Mama : decembrie 1914
Poezie 2010-02-21 (9348 afişări)

Mângâiere : Martie 1910
Poezie 2010-03-05 (6002 afişări)

Mântuirea : August 1910
Poezie 2010-03-05 (5112 afişări)

Muncitorul :
Poezie 2010-05-07 (5798 afişări)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
Poezie 2010-03-15 (4927 afişări)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
Poezie 2010-05-07 (6321 afişări)

Pocăința hoțului : martie 1910
Poezie 2010-02-21 (4988 afişări)

Psalmul al 83-lea :
Poezie 2010-02-21 (4967 afişări)

Un vis dorit : Iulie 1910
Poezie 2010-02-26 (5344 afişări)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
Poezie 2010-05-07 (8567 afişări)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
Poezie 2010-05-07 (6613 afişări)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
Poezie 2010-03-05 (5689 afişări)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
Poezie 2010-03-05 (7951 afişări)

Biografie Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.