agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-10-04 | [This text should be read in romana] |
– Doamnă Teodora Enache, v-ați ales o profesiune – cea de cântăreață de jazz – care cere o trăire intensă, multă fantezie. Jazz-ul înseamnă improvizație pe o temă aleasă, fiecare concert fiind irepetabil. Este greu de înțeles pentru unii melomani cât de mult talent și cât studiu trebuie să aibă un interpret pentru a putea aborda acest gen muzical, atât instrumentiștii, cât și soliștii putând oricând să fie solicitați în concerte de muzică clasică (ca de exemplu Benny Goodman în Concertul pentru clarinet și orchestră în La major KV 622; Cvintetul pentru clarinet KV 581 de Mozart)
– Jazz-ul este o artă, care pe lângă virtuozitate, care È™tim, se câștigă în ani de muncă, dăruire È™i studii, este È™i o formă de creativitate spontană, o atitudine artistică irepetabilă, fiecare moment fiind unic. De multe ori consider jazz-ul ca pe o formă de meditaÈ›ie, care cere o concentrare teribilă în fiecare moment, dar È™i extaz. – SunteÈ›i o interpretă de jazz clasic, însă în permanență variaÈ›i tematicile, cum ar fi de exemplu „Rădăcini“… – Foarte adevărat; pentru mine definiÈ›ia jazz-ului rămâne undeva în era jazz-ului clasic. Mainstream - cum e definit de către cunoscători. Celelalte genuri muzicale derivate din jazz sunt căutări, experienÈ›e, mai mult sau mai puÈ›in reuÈ™ite. Eu cred că este nevoie de aceste experienÈ›e, ele stimulează creativitatea È™i dorinÈ›a de cunoaÈ™tere. Ca artist, nu poÈ›i rămâne impasibil la auzul unei doine româneÈ™ti sau al unui bocet sefard. Fie că pictezi sau dansezi, fie că alegi jazz-ul, îți exprimi emoÈ›ia È™i starea sufletească; aÈ™a a apărut creaÈ›ia mea „Rădăcini“. – Destinul dumneavoastră de interpretă de jazz a fost pecetluit de È™ansa unor întâlniri miraculoase. – Da, viitoare profesoară de matematică, încă studentă, cu existență cvasi-liniÈ™tită, am întâlnit jazz-ul. Profesorul meu de la IaÈ™i, Dan PriÈ™cornic, a fost primul care a crezut în vocea „de negresă în piele albă“. Mai apoi Johnny Răducanu È™i Edmond Deda m-au iniÈ›iat în domeniul de canto al improvizaÈ›iei È™i al armoniei. – ÃŽn ce an v-aÈ›i început cariera concertistică? – Pot spune că lansarea internaÈ›ională, cariera È™i viaÈ›a activă concertistică au început acum 10 ani, în 1996. – Ce tip de muzică interpretaÈ›i? – Izvoarele de la care am plecat, gospel, blues, jazz-ul clasic sau doinele româneÈ™ti mă impulsionează, le simt în fiinÈ›a mea. AÈ™a îmi construiesc repertoriul. Fiecare cântec, interpretat È™i reinterpretat, devine o compoziÈ›ie. Când mă aflu pe scenă, creativitatea în compoziÈ›ie se manifestă spontan. Am deja o experiență muzicală vastă deci, cu siguranță va veni vremea când îmi voi cânta propriile versuri. – Pe ce scene naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale aÈ›i cântat? – Am participat la numeroase concerte pe tot globul, dar voi menÈ›iona numai câteva, mai importante, È™i voi începe cu Festivalul InternaÈ›ional de Jazz 1993 Sibiu, unde am câștigat „Marele Premiu“. Au urmat festivaluri de jazz la Moscova, 1997, Milano, 1998 È™i Valtellina (Italia), 1999; Menden (Germania) È™i Szolnok (Ungaria) 2001, San Francisco – Biscuits @ Blues Jazz Club, Las Vegas – Astor Club, Boston - Goddard Chapel, New York – Pulse Club (2001); în 2002 la Washington È™i Paris, în Germania (Menden – invitat special la Festivalul de Jazz în concert cu Al Copley), iar în 2003 am fost iar invitată în SUA, pentru a susÈ›ine recitaluri la „Congress Library“ È™i la Palatul ONU. Tot în 2003 am susÈ›inut un concert la Berlin, cu ocazia „Django Reihard Memorial Festival“ È™i altul la Geneva „Back to my roots“, la United Nations Palace. ÃŽn 2004 am concertat cu Les Paul pe scena Iridium din New York È™i am fost invitata specială a celui mai prestigios Festival de Jazz din Europa – Montreux (ElveÈ›ia), alături de chitaristul Stanley Jordan. Cu Stanley am mai concertat în acel an la New York, în „Decade Club“. ÃŽn vara lui 2005 am concertat împreună cu Teodosii Spasov la Ruse (Bulgaria) È™i mai apoi, pe 20 octombrie, la Clubul „Event“ al restaurantului „Mica ElveÈ›ie“, a cărui atmosferă devenise incendiară, Teodosii cântând la caval. Când mă aflu în È›ară, cânt în fiecare joi la „Event“, unde mă simt ca în familie, iar auditoriul îmi este fidel. – VorbiÈ›i-ne despre discografia dumneavoastră. – Discografia mea a început cu „Ballad of the Sensitive Plant“– 1997 È™i a continuat cu „X-treme“-1998 È™i „Jazz behind the Carpathians – Johnny Răducanu & Teodora Enache“. Toate au fost produse în România. ÃŽn anul 2002 am editat primul DVD de jazz din România „Rădăcini – Back to my Roots“ (înregistrat în California, SUA), È™i multe altele. – Ce premii aÈ›i obÈ›inut de-a lungul timpului? – Activitatea interpretativă mi-a fost răsplătită cu numeroase premii naÈ›ionale, la Sibiu 1998 È™i Cluj 1995, È™i internaÈ›ionale, la Menden (Germania) în 2000, la Szolnok (Ungaria) în 2001, iar în 2004 am luat împreună cu Johnny Răducanu premiul pentru cel mai bun film muzical de scurt metraj de pe Coasta de Vest – „Jazz made in Romania“. Tot în 2004 am fost distinsă de Radiodifuziunea Română cu premiul „Pentru cea mai importantă contribuÈ›ie internaÈ›ională a unui muzician român de jazz“. – Care este opinia jazzman-ilor profesioniÈ™ti care v-au ascultat cântând? – O personalitate a jazzului internaÈ›ional, care a avut un cuvânt hotărâtor în aprecierea mea ca interpret, este Curtis Fuller (SUA). El a spus: „Totdeauna voi păstra în amintire interpretarea dată de către Teodora Enache melodiei scrise de mine „My funny Valentine“. Și Michelle Bedin de la revista Jazz Hot scria despre mine: „FiÈ›i cu ochii pe ea, e unică în felul ei“. Nu pot uita că Johnny Griffin (Marea Britanie) m‑a întâlnit la Festivalul de Jazz de la Milano (1999) È™i mi-a declarat: „Faci parte din familie, tu cânÈ›i cu inima“. Fiecare întâlnire muzicală pe care am avut-o m-a marcat profund; pentru mine, aceste vorbe nu sunt de pus într-un CV sau într-un interviu, ele au însemnat repere importante în drumul pe care îl parcurg. Oricum, în viață, fiecare întâlnire este o lecÈ›ie. ViaÈ›a nu trebuie lăsată să treacă pur È™i simplu… – Este promovat în România jazz-ul? – Televiziunea, în ultima vreme, este martora unor evenimente muzicale de calitate. TotuÈ™i, jazz-ul nu este promovat cum ar merita, sau este, dar la ore nepotrivite, astfel că rămâne în continuare o muzică elitistă. Din punctul meu de vedere, pot spune că spectacolele mele au fost de multe ori televizate. Astfel, publicul din întreaga È›ară a avut posibilitatea să se bucure de o muzică de calitate – Care este cea mai mare realizare a dumneavoastră? – Mă bucur să mă aflu printre acele femei care, o spun din tot sufletul, au fericirea de a fi mame. Este de departe cea mai importantă realizare a vieÈ›ii mele. Mă simt împlinită È™i fericită în acelaÈ™i timp. – Un poet pe care îl iubesc mult – Kahlil Gibran, spunea că „iubirea îți creÈ™te aripi, dar dacă e adevărată, îți taie È™i uscăciunile“… – Copiii È™i viaÈ›a personală împlinită înseamnă bucurie fără margini, dar care se câștigă cu lacrimi de durere È™i asta mai ales în cazul acelor interpreÈ›i care se dăruiesc în fiecare moment artistic până la epuizare. Dacă încerci să îți desăvârÈ™eÈ™ti iubirea, să devii prin copilul tău mai bun, mai răbdător, mai smerit, asta devine cea mai importantă lecÈ›ie, iar artiÈ™tii, cred eu, o învață cel mai greu, dar cei care reuÈ™esc, pot atinge culmi nebănuite È™i în arta lor, È™i în viaÈ›a personală. – Ce dorinÈ›e de viitor aveÈ›i ? – Am citit undeva ceva care mi-a plăcut mult, legat de viitor: „Dacă vrei să îl faci pe Dumnezeu să râdă în hohote, vorbeÈ™te-i de planurile tale!“ Minunat! AÈ™a că dacă e să-mi doresc ceva, este sănătate pentru copilul meu, armonie în familie È™i multă iubire în sufletul meu, pentru a o putea dărui È™i celor din jur. Doar aÈ™a pot exista È™i pot crea. – Admiratorii, printre care mă număr È™i eu, aÈ™teaptă ca noile dumneavoastră creaÈ›ii muzicale, care sunt întotdeauna pline de inedit, să ajungă la sufletul iubitorilor muzicii de jazz de pretutindeni! |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy