agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ The oak
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-22 | [This text should be read in romana] |
Natura ne inconjoara… Suntem natura, fie ca acceptam sau nu asta. Nu ne putem transcede pe noi insine, nu putem “evada” din propriul nostru corp. O fiintare este definita in primul rand de obiectul fiintarii. Nu poti ignora propriul tau corp, pentru ca nu poti fiinta in absenta acestuia…
Suntem natura si avem nevoie de natura pentru a exista… Se pare ca omul modern, preocupat de “permanenta agitatie”, a uitat sa inteleaga adevarurile elementare ale existentei. Preocupati de metafizica, de intrebarile acelea obsesive – “ce suntem?”, “ce exista deasupra noastra?” – am uitat sa ascultam pamantul (dupa cum bine sfatuia un vechi text mayas) si sa privim mai atent in jurul nostru… O zi de “plimbare” intr-un mare oras a devenit astazi un calvar. Un studiu a relevat ca o zi pe strazile Romei de exemplu echivaleaza cu doua pachete de tigari fumate. Si astfel, in “cetatea eterna” viata incepe incet, incet sa devina un lux! Siluete cadaverice se vor plimba in scurt timp printre masini, printre calculatoare… Stiinta va pasi falnic peste “cadavrul in descompunere al omenirii”… Iar acestea nu sunt doar vorbe pompoase. Este o imagine care are sanse foarte mari de concretizare in viitorul nu atat de indepartat… Specii de animale exterminate, adevarate bijuterii naturale rase de pe fata pamantului. Iar oamenii, in majoritatea lor interesati doar de castig, continua sa ignore semnalele de alarma primite! Cum poti deci sa ii compatimesti pe cei afectati de inundatii, sau pe cei care au “pierdut totul” in urma unor dezastre pe care chiar ei (prin lipsa unei atitudini corecte) le-au provocat?! Nu natura este cea dezlantuita, ci omul este cel “pierdut” intr-un meleu al banilor si al puterii. O putere care se va exercita in scurt timp asupra unei mari ruine! Castigul inseamna totul pentru cei mai multi oameni, iar pretul pentru aceste obsesii este platit de aceasta planeta! Aceasta este din pacate calea fireasca a apei… Daca oamenii nu vor sa inteleaga asta, vor suferi in continuare. Muntii de cadavre reprezinta cel mai bun argument al naturii! Cutremurul din decembrie 2004, urmat de tsunami-ul devastator a fost un prim semn. Katrina, insotita de toate pagubele pe care le-a produs a fost un alt semn… Iar astfel de semne vor fi “incrustate in continuare in cartile sfinte ale umanitatii…”! Sa nu ne inselam insa… Pelegrinajele la Mecca, proslavirea Kaab-ei, sau binecuvantarea primita in felurite temple nu ajuta la nimic! Asta pentru ca natura nu tine cont de ideea de Dumnezeu, sau de ideea de Diavol… Natura este fireasca… Toate aceste “bolboroseli metafizice” au fost create de oameni si nu se aplica decat in mintile lor… La fel este si in cazul matematicii, un sistem complex care insa nu are nici o aplicabilitate in lumea reala… Cand oamenii vor intelege ca natura nu operezeaza dupa reguli si statistici, vor invata sa traiasca firesc! Vorbim atat de mult despre colonizarea altor planete, uitand de propia noastra casa. Si, cu toate astea, nu suntem in stare sa efectuam un zbor spatial reusit – exemplul Columbia este graitor – acesta este viitorul, salvarea?! Nu, acesta este un exemplu tipic al intelegerii precare de care da dovada omul… A nu distruge ceea ce ti-a dat viata este elementar… Natura ne-a dat viata, pentru ca noi suntem natura! Asadar, a nu distruge natura este ceva elementar… Foarte putini insa inteleg asta. Chiar este nevoie de oameni legati de copaci sau imbracati in pungi de plastic pentru a ii face pe cei care pot decide sa ia atitudine?! Ciudat este insa ca tot acestia vor suferii… Asadar, cand loviti in natura intelegeti ca loviti in voi… Si nu uitati… Firescul vine peste voi ca un bolovan… Veti fi zdrobiti daca nu curgeti alaturi de el… Iar, noi, cei care vom privi de pe margine, vom conchide aidoma poetului: “I saw others, fallen, dance!”
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy