Ființei umane îi aparține, în mod esențial, actul de valorizare a obiectelor și semenilor care-o înconjoară, a faptelor pe care le îndeplinește. Din momentul în care există, omul proiectează atribute asupra a ceea ce îl înconjoară. Valorizarea este deci inerentă ființei umane. Raportându-se la sine, omul se valorizează ca ființă morală al cărei scop este atingerea virtuții. Etica este teoria filosofică asupra moralei.

Omul societății ideale, hiper-tehnologizate din viitor, pe care-l creează Ioan Petru Culianu în opera sa „Hesperus”, trăiește „liber”, golit de emoții și vise, fără griji, durere, tristețe sau teamă de moarte – toate acestea fiindu-i extirpate din suflet pentru a fi evitate conflictele interioare. Având această imagine, se poate afirma că, din punct de vedere al concepțiilor etice, la baza societății utopice stă o etică hedonistă metamorfozată. Însă metamorfoza produsă de Culianu dă naștere unui paradox, căci etica hedonistă a hesperienilor (despre care Epicur, unul dintre cei mai vechi și mai binecunoscuți apărători ai acesteia, afirmă: „În adevăr noi am văzut că plăcerea este bunul nostru cel dintâi și propriu. Pe ea o luăm drept punct de plecare al fiecărei alegeri și al fiecărei aversiuni și ne întoarcem la ea, apreciind orice bun cu ajutorul afectelor noastre luate drept criteriu”) înlătură aprecierea bunurilor pe baza afectelor, având însă același scop ca predecesoarea ei din real: îndepărtarea durerii corporale și a suferinței din suflet.

Un alt aspect legat de etică este cel referitor la modul de perpetuare al hesperienilor. Problema morală a clonării este privită din alte perspective. Pe de o parte sunt eliminate teoriile referitoare la eventualele mutații care pot apărea în cazul clonării, iar pe de alta, nu sunt luate în considerare consecințele asupra rasei umane, cât și asupra problemei identității personale a clonei.

Privind din perspectiva filosofiei, libertatea face parte din categoria conceptelor corelative, care nu pot fi gândite în lipsa semnificației unui alt concept. Precum binele sau afirmația nu au sens fără a presupune răul sau negația, tot astfel, libertatea poate fi gândită doar în relație cu conceptul de limită. Libertatea este absența limitelor – iată definiția clasică a libertății.

Civilizația hesperiană a libertății „fără efort” ce a fost instaurată pe pământ de către grupul de savanți în urma exploziei nucleare, trăiește într-un clopot transparent în interiorul căruia nu există boli, bătrânețe, moarte și griji, acestea fiind eliminate. Oamenilor care alcătuiesc această civilizație le este dată o viață aproape veșnică, moartea lor survenind doar la cerere. Libertatea „fără efort” este, de fapt, o libertate „închisă”, o pseudolibertate, hesperienilor fiindu-le interzisă părăsirea clopotului transparent, care reprezintă o limită tangibilă a libertății lor. Oamenii au fost transformați în niște creaturi asemeni mașinilor, niște oameni-mașini identici, cu putere absolută asupra deciziei de moarte. Universul hesperian este construit de către grupul de savanți ce joacă rol de Dumnezeu. Însă ei oferă un sentiment de falsă libertate. Cu toate acestea, locuitorii din Hesperus își trăiesc viața ca și cum pereții clopotului nu ar exista. În rolul lor de Dumnezeu, savanții au uitat că adevăratul Tată al Omenirii a creat fiecare om după principiul unicității, iubind fiecare aspect ce diferențiază oamenii. Tot ce au reușit să creeze este un univers care nu numai că a degradat creația divină, dar a și înlăturat unul dintre cele mai prețioase daruri oferite acesteia: libertatea.

Se poate observa că civilizația hesperiană creată de Culianu, în ciuda veșniciei sale, se află undeva la baza piramidei evoluției umane. Nu numai că înlătură oamenilor-mașini conceptul libertății, obligându-i să trăiască închiși în închisoare propriului lor vis infernal, dar produce și o schimbare aproape totală asupra eticii hedoniste. Astfel, lumea din Hesperus devine o imagine a civilizației actuale privită printr-o oglindă întoarsă, în care absența viselor și a memoriei oferă un sentiment vremelnic de eternitate.