Este bine să îți păstrezi tradițiile în suflet. Romanii își luau zeii proprii, zeii penați și-i păstrau în altarul casei. Erau zeii personali, tradițiile familiei.
Este rău să îți folosești tradițiile în raporturile cu alții, pentru a-ți acoperi complexe de inferioritate.Este rău atunci când îți scoți tradițiile afară, în fundul gol și le pui să defileze ca să îți justifici prostiile.Noi nu avem tradiții- sau, dacă le avem sunt suficient de jenante ca să le ascundem în dulap și să le lăsăm să se umple de praf și să le mănânce moliile.
Care tradiții ? Tradiția țărănească ? Să fim serioși. Þăranul român este, în majoritatea cazurilor, cu o treaptă mai sus decât animalele. Câmpurile lăsate în paragină după 1990- coroborate cu rata crimelor și violurilor în mediul țărănesc- și cu satele în care populația matură trăiește din alocația copiilor- o dovedesc din plin.
Nu are rost să ne ascundem după deget- țărănimea, cea care a format marea majoritate a populației până în anii 1980 nu a lăsat nici un fel de tradiții care să poată fi vrednice de ceva. Dimpotrivă .Þăranul român a fost etern foarte sărac- menținut în această stare de cele mai multe ori în mod intenționat. Aceluia căruia îi ghiorăie mațele nu-i trebuiesc prea multe. Atât puterea lumească- boierii și domnul țării- cât și puterea spirituală- biserica ortodoxă- nu aveau nevoie de țărani sătui și nici de țărani foarte luminați. De aceea, în afară de tradiția postului continuu și de creioanele uriașe, vândute prin târguri nu avem nimic cu ce să ne putem lăuda. Pentru că prostia se moștenește, în ultima parte a secolului XIX și prima parte a secolului XX a apărut și poporanismul- curent care, alături de legionarism ne clasează în Guiness Book-ul imbecililor mondiali pe unul din primele locuri. La ce să ne întoarcem ? La promiscuitatea bordeielor țărănești, acolo unde dormeau 15-20 de persoane în 6-10 m2 ? (a se vedea statistica lui D.Gusti ) .La epidemiile endemice de pelagră- boala sărăciei ? La milioanele de analfabeți, ținuți sub obroc de treimea jandarm, popă, notar ? Au existat persoane, altfel onorabile- cum a fost și N.Iorga- bun istoric- de o prostie inimaginabilă în conjuncție cu tradiția. Mai recent, dl. Paler o ia pe urme- pentru că, așa cum am mai spus, prostia se transmite. E curios că cei mai vajnici apărători ai tradițiilor țărănești nu sunt cei din Muntenia și Moldova- acolo unde migrația spre oraș s-a dovedit a fi o binecuvântare- nici din zona bogată a Ardealului- singura zonă în care se poate vorbi cu adevărat de țărani și de tradițiile acestora- ci zona de „moare foamea-n gât de foame” respectiv Þara Moților.Dl.Victor Ciorbea, poreclit și Frankensteion este un exemplu viabil de tradiție țărănească română în forma sa cea mai pură.
Tradiția ortodoxă este de circumstanță. Noi suntem ortodocși datorită apropierii de Rusia. Dacă am fi fost puțin mai la Vest, în locul Ungariei- sau dacă imperiul Austro-Ungar s-ar fi apropiat puțin mai mult- am fi fost cu siguranță catolici sau protestanți.
Și atunci, care tradiții ? Prostiile acelea cu perioada interbelică- atunci când curgea laptele și mierea, bancnotele de 100 de franci pavoazau Calea Victoriei iar oamenii se dădeau respectuoși la o parte din fața celor de condiție mai bună sunt numai prostii și nimic mai mult. Oricine care nu poartă ochelari de cal și are curiozitatea să meargă la Biblioteca Universitară să consulte presa din anii 1900-1944 poate să vadă că nu s-a schimbat nimic. Dar exact nimic. Alecu Constantinescu-Porcul a fost înlocuit cu nea Mischie și Cantacuzino Nababul cu Adrian Năstase. Dar în rest-comunismul nu a existat, a fost o iluzie. Afacerile de scandal de astăzi sunt nimicuri pe lângă matrapazlâcurile de atunci- scandalul Skoda, scandalurile nepoților lui Maniu, o serie de alte „panamale” cum se numeau au zguduit nu numai România dar și străinătatea. România era și în perioada interbelică tot un stat în coada Europei. Singurul lucru interesant pe vremea aceea îl reprezentau resursele- care încă mai existau.
Și atunci, care tradiție ? Tradiția românilor începe cu străbunicii din cultura Cucuteni care, așa cum s-a dovedit, erau un pic canibali. E marea noastră tradiție, să ne ronțăim unii pe alții.
Este o onoare să-i amintim pe cei care s-au opus tradiției. Oameni care nu au înțeles tâmpenia „bunicul a făcut așa, și străbunicul, și tata - tu de ce să nu ?”. Oameni ca Malaxa, Mociornița, Gogu Constantinescu, Coandă. Sunt câțiva, din păcate doar câțiva.
E momentul deci, să lăsăm prostiile cu tradiția de o parte, să ne băgăm capul în nisip și să începem să muncim. Doar prin muncă și numai prin muncă vom fi acceptați în Uniunea Europeană ca un partener egal și viabil.Vom avea timp, după aceea, și de tradiții.