Cangrenat, timpul ursuz își expulzează în neant orele infectate. Suspendat între două lumi, zborul nu mai este. Nici alb, nici negru.
Punți sufletești distruse de cutremurele indiferenței. Din prea multă pudoare, sângele bolnav siluiește vena, desfigurând-o. Umbre dezghiocate de amintiri aflate sub hipnoză. Monologul halucinant al unei dimineți drogate cu morfină. Nici bună, nici rea. Extincțiunea ca formă a virtuții fără virtute. Cerbicia inutilă a lacrimei în disputa cu chipurile schimonosite de durere. Stranie existență într-un bungalou de fum. Nici cald, nici rece.
Onirism mental exogen decupat din prea multe vise erotice. Imprecații rostite cu ură de un înger căzut în decrepitudine. Viața măsluită grosolan în reductibilitatea gândului. Nici bun, nici rău.
Puncții făcute pe un ipohondru. Nici tânăr, nici bătrân.