Eliberează-mă de aceste mâini ale întunericului care îmi caută sufletul.
Vântul rece îmi stinge lumânările, iar eu simt doar teamă, fără nici o speranță.
O mie de luni învăluite în întuneric, timp de o mie de ierni înghețate.
Un milion de stele căzătoare, lumânarea se stinge și totul se cufundă în beznă.
Încercăm să nu uităm că ei trăiesc prin noi. Încet ei mor, se duc departe, la sfârșitul fiecărei lumânări.