Discul își caută amețeala în cursul mișcării
Destăinuie și lasă să curgă întâmplarea rotației
Corpul de dedesupt susține greutatea forței, ce îl afundă în pământ și ascunde în timp
Cursul e motivat, conectat la câteva butoane, într-o aparentă,complicată componentă a substanței
Într-un asemenea cadru de multiplicări, mersul e obiectul static al înaintării, iar asurzitoare chemări, strigări subtile devin o parte melodioasă a acordului
Uneori , dispozitivul nu poate stăpânii unele forme de mișcare deoarece nu le este sursă
Discul mai cade, se crapă și se umple de zgârieturi, astfel încât obiectul mișcării se împletește ca un detaliu neconcretizat într-o masă de culoare, cu vreo formă obscură a negației
Cântarea continua însă
Adună mișcare într-un punct fix, din care se desprind modele de sticlă
În forfotă unele le macină pe celelalte, ca până la urmă grămada de sticlă să reprezinte în fapt țelul
O urmă de amuzament se desprinde din ritm
Notele se tânguie în jumătăți de măsură
Cuprinsul își mărește hotarele în căutarea de plauzibile componente ale măcelului
Dintr-o nemișcare a componenței, aceste se desprind și cad în mijlocul ritmului
Ce le înfășoară într-un soi de celofan
Lucios și mat,
Astfel încât ele pot fi în același timp și exemplul „măreției” și al dezintegrării.