în noaptea asta n-am nimic de spus

câteva rostogoliri de cuvinte - un text șovăitor
contur inconsecvent
ca și cum aș fotografia o cruce de prea aproape
zoom in zoom in zoom in
poză alb-negru: talpa crucii în lacrimi. nimic.
și apoi
imaginea asta e prea vizuală asta e patetică
asta nu evocă misterul aia nu moartea
păi cum să bagi argeșul într-o nucă de cocos
și să-i fumezi peștii cum să faci cerculețe
cu solzi de biban și cărășei ce dracu-i asta
și de când te-ai hotărât să pomenești de
gardul sidoniei de moș proșka pescarul sau
de umezeala crucilor de brad din satul-poveste
de
da de ileana de alex de ochiul lui shiva

în noaptea asta n-am nimic de spus
între mine și argeș nu mai e nicio punte

tu ai plecat
dragostea noastă infinită încape acum în
cacaua cu lapte în primul fum de țigară
salcâmii nu mai au ochii tăi marea miroase
doar a țărm
algele mor aici

nu chiar nu mai am nimic de spus
buricul șoaptei ah ombilicul tăcerii
demult îmi arătai cum se bea cafeaua la
roma cum se strigă la paris te iubesc cum
se face dragoste pe malul senei sau cum
se taie amurgul în felii la pitești și
iubirea noastră nu încăpea în apă aer cosmos
cândva
o să scriu ceva care o să vă dea pe spate
o glossă un pastel ceva ultramodern un
experiment sferic sau liniar
dracu știe...