trecătorul și-a amintit de ce
vârâse noaptea-n arlechin

de pe margine
oamenii așteptaseră în ploaie
ceasuri întregi să se facă lut
din care să rupă dumnezeu
o femeie
ca mine
a cules o păpădie din viespar
să-mi crească ochiul stâng

trecătorul și-a amintit de ce
ajunsesem să vorbesc prea mult despre poeți
cât ne tărăgăna moartea