și ne-am trezit deodată copaci
că privim în jur cu frică
suferința s-a întins precum Mâna Maicii Domnului
iar mirosul rănilor a devenit supradimensionat
se fac mereu două echipe de joc
bogați și săraci
plini și goi
inutili și extraordinari
războiul ducerii de păcate continuă
ne repetăm în gând ca pentru noi
sau doar așa pentru ca timpul să nu treacă degeaba
și spunem:
știu să fiu cenușa cetății Masada
iar acest munte care bâjbâie la picioarele mele
nu va prinde rădăcini pe morți
și nici de coasta mea nu se va prinde
pentru că știm să fim în
Templul Oamenilor