nopțile de iarnă se trezesc toate în același timp
și trupul îmi cere să fiu mamă.
mă descleștez din sinapse, nervi
și coaste
și îmi spun cum este să mergi pe ghearele
lacului de la marginea orașului.
broasca măsoară grosimea ghețușului și nu strigă;
privirea i-ajunge la stele.
stelele perforează cerul
și se apropie de lac ca niște lumânări.
rătăcita închide ochii
și își dorește
să se închidă în palma copilului meu.