pui stâlpi de cuvinte în
șiruri paralele conductori
întinși ideile tale cu punți
între ele apele vieții îți
poartă turbina asurzitor în
tine șuvoaiele cad curentu-l
trimiți către mine îmi sar
siguranțele ard jerbar de
scântei gândurile flame
speranțele mele brusc tăcere

ca din plumb mă ridic stâlpii-s
căzuți până-n zarea
unde pierdută ești tu