agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-05 | [This text should be read in romana] |
Era pe la începutul deceniului 8 al secolului trecut (1971- 1980). GraniÈ›ele țării erau aproape ermetic închise. Se făceau însă excursii în grup în țările „lagărului socialist“.
Am putut astfel vedea Mausoleul ostaÈ™ilor români de la Plevna, oraÈ™ul Sofia de la poalele muntelui VitoÈ™a cu râul lui de pietre, măreaÈ›a biserică Alexandru Nevski È™i Catedrala Sfânta Sofia, monumentul ostaÈ™ului sovietic È™i multe altele. M-a impresionat apoi Budapesta cu frumoasa ei panoramă văzută de pe Dealul Gerelter, cu clădirea Parlamentului ce se oglindea maiestuasă în apele Dunării, Podul cu lanÈ›uri, metroul È™i Insula Margareta. La fel uriaÈ™a piață Milenium în care pot fi văzute statuile regilor Ștefan cel Sfânt, Ladislau cel Sfânt, Ludovic I cel Mare, precum È™i al voievodului Iancu de Hunedoara È™i al fiului său Matei Corvin. Erau prezenÈ›i, sculptaÈ›i în piatră, Francisc Rakoczi È™i LayoÈ™ KoÈ™uth. Mă vor ierta, poate, ceilalÈ›i de care nu-mi mai amintesc. ÃŽmi stăruie în amintire È™i Belgradul cu podurile sale È™i cu monumentul eliberatorului sârbilor de sub otomani, Mihaylo Obrenovici. M-am hotărât apoi să vizitez Berlinul de Est, capitala RDG. N-a fost să fie. Nu eram pe lista aprobată de „paÈ™apoarte“. Am primit mai târziu o adresă în care eram anunÈ›at că: „La cerere Dv. nr... din... răspunsul nostru este: nu se aprobă A fost, însă, să fie după 40 de ani, adică în vara aceasta, în a doua jumătate a lui august. ÃŽn Germania am poposit mai întâi în oraÈ™ul Koblentz situat la confluenÈ›a Mozelului cu Rinul ce poartă numele de Deutsche Eck (ColÈ›ul Germaniei). AcelaÈ™i oraÈ™ liniÈ™tit, ce degajă istorie îmbinată cu noul în construcÈ›ii. CunoÈ™team oraÈ™ul, caruia de atâtea ori i-am străbătut, la pas, străzile. Dar cel mai mult eram atraÈ™i de marele fluviu. Aici, ca noutate, am găsit cabinele suspendate ce transportă turiÈ™ti înspre È™i de la cetatea medievală bine întreÈ›inută. După ce am admirat în voie frumoasa panoramă, am parcurs, prin înălÈ›imi, înapoi, drumul spre oraÈ™. Iată-ne în drum spre Berlin, în faÈ›a impunătorului dom de la Koln, apoi în interiorul lui. Pentru a ajunge la Dom a trebuit să trecem un pod pe sub care curgea liniÈ™tit Rinul. Aici, pe acest pod, pe un gard de sârmă împletită ce desparte aleea pietonală de È™inele trenului urban de suprafață, îndrăgostiÈ›ii pun câte un lacăt, gravat cu numele lor, care simbolizează legătura „de suflet È™i simÈ›iri“ După o plimbare destul de obositoare prin oraÈ™, odihna este binevenită. Automobilul a străbătut rapid distanÈ›ele ajutat de autostrăzi È™i È™osele fără cusur. Am trecut È™i prin Göttingen, vestit oraÈ™ universitar. Mii de biciclete își aÈ™teaptă, în faÈ›a gării, stăpânii-cei mai mulÈ›i studenti. Iată-ne în Berlin. Mijloacele de transport în comun, trenuri de suprafață È™i subpământene, autobuze, unele cu etaj, vaporaÈ™e ce în trei ore fac un tur al oraÈ™ului pe râul Spree (È™i canale ajutate de ecluze) te pot duce în orice punct al oraÈ™ului. Am primit informaÈ›ia că distanÈ›ele parcurse de toate mijloacele de transport în comun, dacă ar fi puse cap la cap, în 24 de ore ar putea înconjura de trei ori pământul pe la ecuator. A meritat o poză în faÈ›a PorÈ›ii Brandemburg, emblema berlineză. Din faÈ›a Domului berlinez se vede Turnul televiziunii, la care n-am putut ajunge atunci în 1974. Tot aici am putut vedea o „minune" arătată de un berlinez. Zicea că la construirea turnului autoritățile comuniste au demolat o biserică. De aceea la o anumită oră, în zilele senine, pe cupola de sticlă a turnului, razele soarelui una verticală È™i alta orizontală, formează o cruce vizibilă într-o bună parte din oraÈ™. Am văzut-o È™i noi. Dar, cum în tot răul este È™i un bine, acum am putut vedea È™i partea vestică. Din zidul despărÈ›itor al celor două lumi au rămas doar câteva bucățele, spre aducere aminte. Aici poÈ›i fi cu un picior în Berlinul de Vest È™i cu celălalt în cel de Est. Știam puÈ›ine despre Reichstag, parlamentul german. Doar că în 1933 a fost incendiat, ceea ce le-a dat apă la moară naziÈ™tilor să de vina pe comuniÈ™ti, că Adolf Hitler s-a folosit de acest pretext pentru ca parlamentul să-i dea puteri depline în stat, că în proces a fost implicat È™i Gheorghi Dimitrov. Mai È™tiam că sergenÈ›ii sovietici Egorov È™i Cantaria, la 9 mai 1945, i-au pus steagul roÈ™u, al victoriei, pe cupolă. Iată-ne acum fotografiaÈ›i lângă această clădire istorică. După restaurarea sa de către arhitectul britanic Sir Norman Foster, din 1994-1999 clădirea a devenit unul dintre cele mai populare obiective turistice ale Berlinului. De pe cupola sa ovoidală se poate admira superba panoramă a oraÈ™ului. Oglinzile de sub cupolă captează lumina zilei È™i o trimit în cele trei săli de È™edinÈ›e luminându-le È™i încălzindu-le. Nu departe de Reichstag se află sediul Cancelarului german. Aici doamna Merkel vine zilnic la serviciu. Un turist care se respectă nu poate ocoli Postdamer Platz. Aici, după reunificarea Germaniei, au fost construite clădiri remarcabile ca în acel Sony Center dotat cu magazine, restaurante È™i cinematografe. Cupola ce acoperă întreaga piață este impresionantă. Un astfel de turist nu poate ocoli nici Insula muzeelor unde se află, în cele zece clădiri construite între 1830 È™i 1930, cel mai armonios È™i divers complex sistem muzeal din lume, inclus în patrimoniul mondial UNESCO. PaÈ™ii ne-au purtat doar prin Pergamonmuseum unde se află reconstruit, din piese originale, la aceleaÈ™i proporÈ›ii, Altarul din Pergam. De el se leagă o serie de mituri din timpul Marii colonizări greceÈ™ti precum È™i din epoca elenistică. Am admirat interesantele Basoreliefuri originale expuse pe pereÈ›i. Tot aici am putut vedea, în mărime naturală construită din piese originale, Poarta zeiÈ›ei IÈ™tar, una din cele opt porÈ›i ale cetății Babilon. La fel È™i alte construcÈ›ii, în mărime naturală din Orientul antic, Roma antică È™i Grecia antică. Interesante sunt È™i exponatele ce ilustrează istoria musulmană a evului mediu. Nu ne-am fi grăbit să ne întoarcem în È›ară dar, cei mai mici nepoÈ›i dereticau deja prin curte în cinstea sosirii noastre. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy