eram copil
mă roteam în jurul mesei ca un supererou care-și căuta locul pe acest pământ & în această dimensiune
cu cât priveam mai mult înapoi parcă totul se micșora se aduna într-un punct care sfida distantele și respingea orice străin

//pauză de văzut film cu supereroi cu tata//

atunci am înțeles că eram un hoț mic de buzunare
lipseam vieții șansa firescului iar soarele îmi îmbrâncea obrajii prin geam

//pauză de pescuit cu tata//

avea pantofii negri
și cravată cu nod dublu
sacou pepit și un ton gros care despica liniștea în două

//pauză despre a învăța cum e să fii bărbat cu tata//

la cuvântul lui ne adunam ca la focul de tabără
care alunga răul întunericul
și drumurile spre nicăieri

//pauză de foc de tabără cu tata//

azi cuvântul încă arde pe dinăuntru că o bătaie de inimă
pe care nu o pot stinge

//pauză de plâns cu tata//

dimineața zdrobesc ceasul cu alarmă de perete și-mi repet

tata a fost doar o lipsă pe care am ghilotinat-o am smuls-o din oameni am retezat-o când încercă să crească discret ca un stejar
l-am cerșit de la fiecare câte puțin și nu am primit nimic
l-am construit în gând de mii de ori ca pe un leac
care nu mi-a ieșit niciodată