pe prispa dorului cerul îl scrutez,
să văd un semn de la tine iubite,
tare mult aș vrea viața să o scurtez,
să vin la tine pe stelare orbite.

în brațele tale să-mi găsesc liniștea,
să-mi înflorească zâmbetele pe buze,
să-mi fie vindecată cumva dragostea,
stele în preajmă să ne fie muze.

amintiri cu tine suspină în album,
îmi lipsești precum pământului ploaia,
chemările inimii se prefac în scrum,
umbrele regretelor asaltează odaia.

iubirea noastră nu va avea moarte,
nu prea târziu la tine-o să mă poarte.