E șubred totul și-i o toamnă
Apăsătoare ca o dogmă
Prin beciuri vinul mă condamnă
La trupu-mi fără fond și formă

Salon de refuzați e strada
Cu androgini lipiți de boarfe
Cu timp turbat ce-și mușcă coada
Lătrând manele-n beat de harfe

E șubred totul și-i o toamnă
Solemnă ca o liturghie
Îmi amintește de o rană
Rămasă-n urmă, vreau să-mi fie

Tovarăș la-mpărțirea prăzii
Iubirile tăiate-n două
O parte pentru câinii străzii
Și ce-a rămas s-ascund în rouă