As vrea in timp sa fug departe
De-acele clipe care-mi vin in amintire
Cand inima ca vrabia se zbate
Cand iarna-si cerne neaua de iubire.


Acolo-n timp, pierduta, ratacita
Carare cautand spre mine ca sa vina
Mai ratacind din nu stiu ce pricina
Iubirea mea ramasa ne-mplinita.

Revad iar ochii albastri ai acelor vremuri
Sau ochii verzi de frunze-n soare stralucind
Tu inima te-opresti si te cutremuri
Iti vine ca sa plangi si o sfarsesti razand.

In cate flori tu mi-ai ascuns destinul
In cate vorbe ramas-a nerostit
De-atatea ori curaj n-a dat nici vinul
Eternului de mine-ndragostit.

Mi-ai scos in cale clipe de iubire
Mi le-ai cernut pe umeri ca florile de tei
De-atatea ori ca ai uitat sa numeri
Scaldat-ai in iubire ochii mei.

Si Doamne cate tainice saruturi,
Ce mangaieri ce-apropae m-au rapus,
De cate ori 'naltam iubirii scuturi
Si Doamne toate clipele s-au dus.

Acum ramas-a numai amintirea
Si gandul ce infrigurat il chem
Si mana care-a scris chemand iubirea
Ca s-o inchida toata in poem.

Tu iarta-ma iubire nerostita,
Voi nopti de-amor lasat fara raspuns
Si de durerea resimtita
Ma iarta viata ce te-ai scurs.