Se anunța o dimineață minunată în care clipele treceau mai nerăbdătoare ca niciodată și timpul căpătase parcă o altă valoare...o altă dimensiune. Trei lumini se zăreau plutind spre o rază ce avea să vestească iubirea. Speranța vieții s-a născut în acea zi mai pură ca niciodată...Și odată cu ea, adevărata iubire. O iubire care a însemnat pentru mine: bunătate, dăruire, frumusețe adevărată, dreptate, înțelepciune, adevăr, credință și sacrificiu...Și cu siguranță multe alte valori pe care le cunoaștem mai mult sau mai puțin. În acea zi, însăși viața a cunoscut un nou sens...o viață care va fi mereu animată de existența mea...de existența ta...O iubire căreia nimeni și nimic nu va reuși să-i frângă aripile.
Au vrut s-o schimbe, s-o îngenuncheze și s-o târască prin "mocirla" păcatelor, a tentațiilor fără egal, a ipocriziei, dar nu au reușit...Au mințit-o, au jignit-o, au rănit-o și i-au arătat că nu știu să o prețuiască cu nici un preț...Unii au iubit-o, au respectat-o și au crezut în ea, alții au trădat-o, au batjocorit-o și s-au îndoit de puterea ei asupra noastră atât de mult încât au vrut s-o reducă la tăcere. În schimb, ea s-a rugat pentru ei...și pentru noi...Dar asta nu a fost o scuză, ci o lecție, una pe care ar fi minunat să o învățăm la timp.
Iubirea a murit și a renăscut, mai luminoasă ca niciodată...în noi...cu noi...pentru noi...doar pentru că acesta era sensul vieții și al iubirii. Sensul unei vieți care s-a născut precum o lacrimă, dar din iubire, a trăit...și trăiește ca un zâmbet fără regrete și care nu se va stinge până ce nu va împlini sensul preafericitei noastre vieți.
Poate că va fi doar o poveste...dar o poveste de dragoste adevărată...în care două suflete s-au apropiat...două inimi și-au spus durerea...și-au dat mâna pentru a merge alături...pentru a fi împreună...Chiar dacă există și distanța potrivincă nouă...și piedici ce nu pot fi depășite...este o poveste de dragoste pe care ești liber să o crezi sau nu...Dar oprește-te măcar o clipă și încearcă să te gândești, să simți cât de..."fără cuvinte"...este iubirea...gândește că nu putem să uităm nicio clipă ceea ce înseamnă viața în aceste momente pline de dăruire sufletească...de iubire neprețuită. Nu există destule mijloace de exprimare care să-i definească sensul, există doar ceea ce rămâne în urma ei...un zâmbet...o lacrimă de fericire și...dreptul unor suflete de a alege...