bețivanii înțepeniți pe scaune
își povestesc viața mizerabilă primei persoane care
face cinste cu o votcă,
până îi dor rinichii;
- Nu mai bea, fiule, nu mai bea!
fiindcă o să te doară-n curând
mamele zdrobite sub căruțe și copite de cai…

prima iubire – prima beție,
prima dată când a bătut un cal – a doua beție,
altă iubire – altă beție…

- Nu mai bate iapa, fiule, nu o mai bate!
fiindcă o să te doară-n curând
mamele ce-și deplâng fiii alcoolici…

- Nu mai beau, mamă, nu mai beau!
fiindcă mă dor deja
mamele zdrobite sub căruțe și copite de cai…