ieri
am murit de două ori
o dată la prânz a doua oară la 7 fix
legată în mine între orbite și scalp
răbdare mi-am șoptit
vine
te va mângâia pe umăr cu două degete subțiri
te va trezi răgușit - a fost doar un exercițiu

moartea nu poate fi atât de uitucă
de două ori pe zi se iau numai tablete

m-am rugat la mama să vorbească cu cineva
să nu mă uite să-mi cânte să mă plângă

dimineața

am început să-mi silabisesc numele
literă de literă mi se lega peste față
să-mi număr degetele să-mi mișc gândurile
să mă bucur mi-e sete și foame

un clopot uitat de primar bate
la dangătul 30 mi-am întins mâinile
lungi ca sfoara din turn m-au scos din coșmarul
ce mi-a învinețit palmele

astăzi

am dat telefon la oraș am întrebat unde e biserica
în care clopotele bat de 30 de ori
domnișoară nu vă întelegem vorbiți mai tare alo alo
ce clopot și ce biserică nici vorbă e carnavalul pompierilor

seara

ai citit prea mult mi-a spus o voce din telefon
nu e bine să locuiești la o singură fereastră
cerul petec de nori
nu nu e bine pentru plămâni

la următorul exercițiu al morții voi ține ochii deschiși
promit