1 septembrie 2001

Privirea-mi e pierduta pe undeva prin zare.
As vrea sa pot sa deslusesc ceva.
E totu-asa de negru
Si de neclar...
As vrea sa pot sa am o raza de lumina
In toata viata mea

Cu glasul mut, as vrea sa-mi pot chema sufletu-mi pierdut
Atunci demult,
Caci fara el ma simt ca un pamant pietros
Atat de sterp
Si-atat de trist...
Un gol imens se naste-n fiinta mea.
E-asa de grea povara...
Cu ochii speriati, privesc pana departe.

As vrea sa pot vedea
Macar un punct.
Ar fi de-ajuns ca sa-mi opresc caderea,
Dar nu gasesc in cautarea mea
Decat o noapte.
O noapte plina de singuratate.