agonia
espanol

v3
 

Agonia.Net | Reglas | Mission Contacto | Regístrate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artículo Comunidades Concurso Ensayo Multimedia Personales Poemas Presa Prosa _QUOTE Guión Especial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textos del mismo autor


Traducciones de este texto
0

 Los comentarios de los miembros


print e-mail
Visualizaciones: 2575 .



Intalnirea cu moartea
personales [ Pensamientos ]
multe intrebari-putine raspunsuri

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
por [Yvonn ]

2003-10-16  | [Este texto, tienes que leerlo en romana]    | 



In toamna acesta in canionul "Sapte scari" un tanar a murit. Nu-l cunosc. Am auzit stirea la radio. Primul gand care mi-a venit in minte a fost:
-Am fost si eu acolo in vara
Traseul nu mi s-a parut prea dificil. Dar se poate vorbi de usor sau dificil atunci cand te intalnesti cu moartea? Daca nu ma grabeam si asteptam toamna, poate ca o intalneam si eu...De ce m-am grabit?
Alti tineri au murit in masivul Bucsoiu luati de viitura. Am fost si acolo. Tot in vara, dar la o saptamana dupa aceasta nenorocire. Moartea isi luase "trofeele" si plecase deja. Acum ce m-a facut sa astept atat? De ce nu m-am mai grabit?De ce atunci a fost furtuna si acum stralucea soarele? Cineva la care tin foarte mult si care a fost cu mine in ambele excursii, ar spune zambind:
-Suntem norocosi!
Fara sa fiu rau, ma intreb ironic:
-Oare?
oare voi afla RASPUNSUL inainte de marea intalnire?
Un binevoitor, ca sa ma scape de acest chin, ar spune:
-Asa a fost voia Lui
Desi e discutabil, ca sa nu transform totul in ceva religios, spun doar atat:
-Nu-mi ajunge!
si nimic mai mult. Eu vreau "motive". Raspunsuri la intrebarea "de ce?"
Cei plecati dintre noi au aflat vreun raspuns care sa-i multumeasca, sa nu le para rau ca au murit?
De fiecare data cand aud de o astfel de intamplare, imi spun:
-Ei au scapat acum
Dar noi, cei de langa ei: rude, prieteni sau cunostinte intamplatoare si chiar necunoscuti, cum ar trebiu sa ne simtim? Am fi putut sa le schimbam cumva destinul? Raspunsul, fara nici o ezitare, este:
-DA!!!
Iar:
-Oare?
-Da! daca am fi fost cu ei; daca nu i-am fi lasat sa plece singuri...
si multi alti "daca"
Dar daca exista intradevar un motiv pentru care moartea i-ar dori numai pe ei, iar noi dorind sa-i ajutam, am muri si noi? Nu am muri degeaba?
Eu unul as fi furios daca as muri degeaba. Dar daca exista vreun motiv (cat de mic) pentru a muri, nu mi-ar mai pare rau. Si as zambi...
Dar pentru ca nu stiu daca exista vreun motiv pentru a muri, trebuie sa traiesc cu sentimentul vinovatiei ca as fi putut face ceva... si nu am facut nimic.

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace pe toti cei ce nu mai sunt

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La casa de la literatura poezii
poezii
poezii  Busca  Agonia.Net  

La reproducción de cualquier texto que pertenece al portal sin nuestro permiso està estrictamente prohibida.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Política de publicación et confidencialidad

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!