Soldat roman cu lauri si onoruri
pe camp de lupta plamadit din sange
viteaz ai aparat crestine doruri
si cu acelasi brat pe cel ce plange

Viata ta ai pus-o in lupta pentru semeni
nu ai cerut nimic in schimb decat tacere
pagani fiind, n-ai vrut sa li te-asemeni
cand sa te-nchini cu ei au socotit a cere

Atunci s-au ridicat balaur necredintei
dar inaintea armei tale cuminte s-au plecat
si, iata, i-ai invins cu flacara vointei
iar in acele vremuri paganilor le-ai aratat

ca Dumnezeu se-alatura mereu credintei
cu suferinta ii va arde pe cei ce L-au uitat
dar El va asculta in veci plansul caintei

veacuri pe-a ta icoana de-atunci s-au asezat
si unii mit te cred, ofranda-a biruintei,
insa noi stim, purtandu-ti numele, c-ai existat