E un loc. E un timp. Unde tot ce a fost
Iti lasa in suflet un gust de pelin
N-are sens. N-am de ce. Ei, si ce? N-are rost.
Tot incerci sa te minti, sa-ti tii chipul senin.

Nu-i asa? Suntem oameni, cu bune si rele
Am fost lasati sa-nvatam sa traim
Ne-am nascut, am crescut, inca crestem, murim
Invatam. Sau uitam? Sa iubim.

Oameni-s oameni, mi-am zis... si-am crezut
Ca din om nu se naste un monstru.
Dar cum, sa ramana doar om? i-a trecut
Si nu mai e om omul nostru.

Povestea mea, daca as povesti,
E lunga, reala, e trista si doare.
E viata. Iubire. Tradare. Blestem.
E tot ce a fost. A ramas ceva oare?

Mi-e sila de mult ce-am vazut si-am trait
Mi-e sila de mult ce-am iubit
Mi-e greu sa-i stimez, mi-e greu sa nu simt
C-am fost trecator si mintit.

Ei cred ca sunt tari, ei se simt peste toti
Dar fi-va in sufletul lor
Si jale, amar si catran si pelin
Cum fost-a in sufletul meu.