Te-am zarit la Venetia, erai amanta unui doge corupt,
inconjurata de piticute si saltimbanci care executau giumbuslucuri
inventate numai pentru tine, tu schimbai masti de matase una
dupa alta cautind dantela veche a amintirilor noastre, era o zi
cruda de noiembrie in anul in care nu ma nascusem, inca nu stiai
de existenta mea dar o intuiai, stiai ca voi venii calare pe lumina lunii
sau pe un papagal verde, in timp ce dogele te insela radical cu o
curtezana cu sanii mari, vino iti spuneam, ne asteapta gondola
disperarii noastre impodobita cu flamuri si perne de catifea moale
pentru fundul tau, pudrat atit de minutios de cei doi eunuci papali
ca nu se mai deosebea de obrazul tau , si tu veneai razind , cu pasi de dansul
burtii , imprastiind banuti in jur, si zimbete si miros de pierzare ,
o cum te doream atunci, ma lasam biciuit in fata ta doar
ca sa iti smulg o lacrima falsa ....